În așteptarea polonezilor, la Oțelu Roșu speranța moare ultima!

În primăvara acestui an, primarul orașului de pe Valea Bistrei, Luca Mălăiescu, anunța că uzina de la Oțelu Roșu a fost preluată la pachet, împreună cu alte active ale Ductil Steel, de către o companie poloneză, și nu cu intenția de a tăia combinatul la fier vechi, ci de a-l redeschide. De la anunțul edilului au trecut însă luni bune, perioadă în care dinspre uzina de la Oțelu Roșu nu au mai venit vești.

Invitat în redacția Express de Banat, primarul Luca Mălăiescu a dezvăluit că lucrurile sunt pe cale de a intra pe făgașul normal la uzina de pe Valea Bistrei, reprezentanții companiei poloneze urmând să-și achite și obligațiile de plată către de Primăria Oțelu Roșu.

„Comunicăm foarte des cu polonezii și atâta timp cât ne-au cerut, printr-o adresă, să le transmitem datoriile pe care le au către primărie, acestea fiind în jur de 1.900.000 de lei, cu tot cu penalități, și avem garanția că suma va fi plătită integral până la sfârșitul anului, nu văd de ce intențiile dânșilor nu ar fi dintre cele mai serioase. Și dați-mi voie să cred, cum am sperat și până acum, că vom intra în linie dreaptă, în curând, la Oțelu Roșu, pentru că singurul lucru care ne lipsește în oraș sunt locurile de muncă, ținând cont de ce s-a întâmplat, în ultimii ani, la Oțelu Roșu, din punct de vedere al infrastructurii și investițiilor.”, a declarat primarul Luca Mălăiescu.

Mălăiescu consideră că întârzierea polonezilor în a concretiza lucrurile la Oțelu Roșu este cauzată și de costurile mari pe care le implică repornirea uzinei.

„Costurile pentru repornirea combinatului sunt imense. În primul rând sunt cele legate de punerea combinatului în stare de funcționare, chiar dacă el se află într-o stare foarte bună de conservare, mai lipsește câte un cablu, trebuie luat totul la mână, deci sunt niște costuri suplimentare, după care trebuie să ne gândim că cel puțin 90 de zile, spun eu, dar e posibil să fie chiar mai mult, să ai banii necesari la dispoziție pentru a face aprovizionarea necesară pentru producerea, știu eu, a circa 70.000 de tone de țaglă pe lună. Sunt costuri pe care trebuie să le suporți vizavi de cheltuielile cu utilitățile, curent, gaz, apă, pază, sunt plățile ce trebuie suportate vizavi de angajați, am înțeles că în jur de 250-300 de angajați, și atunci dacă adunăm aceste costuri și înmulțim cu cel puțin trei luni de zile, dar e posibil să fie și mai mult până ajungi să produci, să vinzi să și încasezi, să-ți și intre, din nou, banii în conturi. Sunt sume colosale, deci cred că aici au fost problemele, până s-au organizat și au făcut acest necesar.”, a mai spus Mălăiescu.

• Tweet
• Pin It