Hurduzeu: Dacă împrumuturile devin regulă, primăriile nu vor mai avea bani pentru investiții

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, critică propunerile Guvernului Bolojan, care sugerează că administrațiile publice locale ar trebui să se bazeze pe împrumuturi pentru a-și susține cheltuielile și viitoarele investiții, în contextul unui an bugetar restrictiv.

„De la vârful Guvernului și dinspre PNL, se susține tot mai tare ideea că administrațiile publice locale ar trebui să fie fericite cu ce au primit de la București la rectificarea bugetară și că ar trebui găsite alte soluții pentru a finanța cheltuielile viitoare, una dintre variante urmând să fie împrumuturile. Este, cred, o abordare greșită și voi încerca să explic de ce”, a scris Silviu Hurduzeu pe pagina sa de socializare.

În opinia șefului CJ, una dintre marile probleme este faptul că administrațiile și-au construit bugetele pe baza unor sume anunțate inițial de Guvern, care ulterior au fost reduse.

„În primul rând, la începutul anului, când s-au construit bugetele locale, se știa că vin anumiți bani de la Guvern, care, ulterior, au fost tăiați. Putem lua în calcul și optimismul fostului Executiv, dar și faptul că, totuși, actualul Guvern este format din aceleași partide politice care au condus România și în prima jumătate de an. Deci, cumva, administrațiile locale au fost induse în eroare”, subliniază liderul social-democraților cărășeni.

Pe de altă parte, explică Hurduzeu, finanțarea investițiilor prin credite bancare sau alte forme de împrumuturi sunt soluții inechitabile și, pentru multe primării, imposibil de aplicat. „Nu cumva este și asta doar o formă de a masca împrumuturile? Nu le mai ia Ministerul Finanțelor Publice, le iau administrațiile locale. Mutăm banii dintr-un buzunar într-altul. Oare costurile de finanțare ale acestor împrumuturi sunt mai mari sau mai mici decât cele ale statului? În unele cazuri, – la UAT-urile mari (București, Cluj – Napoca, chiar Timișoara) – sunt mai mici, în alte cazuri, dobânzile sunt clar mai mari. În mod real, nu toate tipurile de administrații locale pot lua împrumuturi. O comună cu venituri minimale nu va primi niciodată finanțare de la bancă pentru un proiect de investiții care se amortizează în 10 – 15 – 20 de ani. Caz în care absența susținerii financiare de la Guvern va duce la rămânerea în urmă a acestor comunități”, consideră șeful CJ.

Un alt argument adus de Hurduzeu este legat de capacitatea statului de a se finanța eficient prin mecanisme pe care majoritatea primăriilor nu le pot accesa cu ușurință: „Statul are forme diferite de a se finanța. Spre exemplu, mare parte din bani vin din emisiuni de obligațiuni. UAT-urile pot folosi și ele forme similare, dar rezultatele sunt modeste. Nu vreau să fie percepută ca o critică (pentru că nu este și mi s-a părut o idee bună), dar nici emisiunea de obligațiuni a Reșiței de anul trecut nu a atras extraordinar de mulți doritori. Pe când Ministerul Finanțelor reușește mai ușor să facă asta”.

Președintele CJ recunoaște că împrumuturile pot fi o soluție, dar este de părere că dacă ele devin regula de finanțare pentru administrațiile locale, cele mai multe dintre ele nu-și vor putea susține proiectele aflate în derulare.

„Nu vreau să spun că împrumuturile nu sunt bune. Și noi, la CJ, căutăm soluții pentru anumite proiecte unde nu avem finanțare asigurată. Cred însă că, dacă aceasta va fi regula de aur, 85% din UAT-uri nu vor mai putea obține banii necesari lucrărilor pe care le au”, a concluzionat Hurduzeu.

• Tweet
• Pin It