„Hristos se rodi!”, salutul celor peste 200 de milioane de creştini ortodocşi, în ziua de Crăciun

Dacă majoritatea planetei a sărbătorit deja Nașterea Domnului și trecerea în noul an, conform calendarului Iulian, pentru câteva sute de milioane de creștini ortodocși: sârbi, ruși, ucraineni etc. , sărbătorile de iarnă abia acum încep.

Nașterea Domnului reprezintă un motiv de bucurie atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Astfel dacă micuții abia așteaptă venirea moșului cu plete dalbe, adulții sunt preocupați să ducă tradițiile din preajma Crăciunului și nu numai mai departe. Așa se face că, în comunitățile sârbești din Clisura Dunării, obiceiurile încep să prindă contur încă din seara de Ajun, 6 ianuarie, când, după tradiționala vecernie, credincioșii împreună cu preoții se îndreaptă spre curtea bisericii, acolo unde se dă foc badnjak-ului (stejarului) – faimosul brad al sârbilor.

Se spune că prin arderea stejarului are loc curățirea de păcate, sunt alungate spiritele rele, iar cu cât acesta arde mai tare, Dumnezeu este mai milostiv față de omenire. Pe de altă parte, există și comunități, la Radimna, spre exemplu, unde stejarul, ținut în mână de cel mai vârstnic membru al familiei împreună cu un sac de paie – care duce cu gândul spre ieslea unde s-a născut Iisus, este aducător de noroc și prosperitate.

Referitor la sacul cu paie, acesta trebuie împrăștiat prin fiecare odaie în ideea belșugului, după care întreaga familie cinează pe podea, nu la masă, asta pentru ca toate dorințele să se-ndeplinească.

Tradițiile și obiceiurile nu lipsesc nici în prima zi de Crăciun. Astăzi, bărbații se pregătesc să meargă la biserică, în timp ce femeile se-ndeletnicesc cu pregătirea bucatelor și, mai ales, a tradiționalei lipii. Despre lipie, aceasta se prepară doar din făină, apă și untură, fără niciun alt adaos. Înainte de a o pune în cuptor, în cocă se obișnuiește să se pună un bob de grâu (semn al încolțirii, al fericirii), un bob de porumb (reprezentând sănătatea) și un bănuț (semnul prosperității economice pe tot parcursul anului).

De asemenea, pe masa de Crăciun nu se vor servi niciodată preparate din carne de pui, deoarece, se consideră că, în momentul în care puiul scurmă prin curte, trăgându-și piciorul în spate, acest lucru înseamnă regres.

Totodată, nu este indicat ca în prima zi de Crăciun oamenii să plece în vizită, lucru care ar însemna dezbinarea familiei. Să nu uităm nici de tradiționalul salut cu: „Hristos se rodi!” (Hristos s-a născut) și răspunsul pe care ar trebui să-l dăm: „Vaistinu se rodi!” (Adevărat s-a născut).