Originea stațiunii Băile Herculane se întinde pe o durată de aproape două milenii. Aerul de la începuturile erei noastre s-a risipit însă, odată cu timpul, care a distrus clădirile învechite în care romanii le mulțumeau odinioară zeilor pentru efectele miraculoase ale apei tămăduitoare din stațiune.
Punctul de maximă atracție turistică al stațiunii îl reprezintă Centrul Istoric, cu imobilele sale de o valoare arhitecturală deosebită, toate aflându-se pe lista monumentelor istorice. Hoteluri precum Traian, Decebal, Pavilionul 5 sau Vila Elisabeta sunt deosebit de importante pentru istoria locului, iar acum se lucrează la reabilitarea lor. Potrivit istoricilor, faptul că toate acestea intră într-un amplu proces de reabilitare este un lucru pozitiv. Asta, mai ales că „amintirile” din vremurile apuse sunt pe cale de dispariție. „La 1 martie 1887, pe linia Timişoara-Caransebeş-Băile Herculane a călătorit şi împărăteasa Austro-Ungariei, Elisabeta (Sissi). Ea a locuit până la 13 aprilie la vila Tatarczy din staţiune, unde a fost vizitată şi de regele României, Carol I, şi de soţia acestuia”, povestește istoricul Mircea Rusnac.
Proiecte de milioane
În prezent se lucrează intens la reabilitarea întregului centru istoric. În plus, și proiectele de refacere a podurilor de piatră și de fontă, dar și îndiguirea malurilor râului Cerna au mai primit finanțare de la Ministerul Turismului, pentru ca peisajul să nu aibă niciun minus, atunci când turiștii ies la plimbare. Licitațiile publice pentru desemnarea constructorului au fost deja organizate, astfel că lucrările, care valorează 1,7 milioane de euro, încep în curând. În plus, traseul ce leagă Biserica Catolică de Podul de la Uzina Electrică este şi el amenajat într-un stil arhitectural roman, cu pavaje din piatră, statui și arcade. Acesta este un proiect transfrontalier și le-a adus oamenilor din oraș 1,1 milioane de euro. „Ar fi nemaipomenit ca totul să se schimbe la față, dar aș vrea să văd că se întâmplă lucrul acesta. Dacă se va concretiza, este cea mai bună veste pe care am primit-o de multă vreme”, a adăugat istoricul Mircea Rusnac.