Helicobacter pylori: bacteria care ne infectează stomacul. Specialiștii Medici’s trag semnale de alarmă

Boala dobândită în copilărie crește numărul victimelor de la an la an. Infecția cu Helicobacter pylori, cauze, diagnostic și tratament.

Helicobacter pylori rămâne una dintre cele mai răspândite infecții la om și reprezintă o specie microbiană caracterizată printr-o formă curbă sau spirală care este adaptată la mediul acid și care colonizează mucoasa stomacului sau a duodenului. Modalitatea de transmitere este orală, infecția fiind cel mai frecvent dobândită în copilărie, în 50% din cazuri. Factorii de risc includ condițiile socio-economice precare, numărul mare de frați și infecția unuia dintre părinti, în special mama.

Cristina Muntean, medic specialist gastroenterologie și hepatologie la Clinicile Medici’s Timișoara, vorbește despre diagnostic, boli și tratamentul infecției.

Cum se stabileşte diagnosticul de infecţie cu HP?

„Testul respirator cu uree marcată este considerat a fi cel mai bun test non-invaviz pentru determinarea infecției cu HP. Antigenul fecal are aproximativ aceeași acuratețe, însă trebuie reținut că tratamentul recent cu inhibitori de pompă de protoni (IPP) în ultimele 14 zile poate determina rezultate fals negative. Testarea serologică (determinarea anticorpilor) este cel mai frecvent utilizată, însă nu poate diferenția o infecție acută de una cronică. O altă metodă diagnostică este reprezentată de biopsia gastrică obținută în urma gastroscopiei. În plus, prin cultura bacteriană, se pot obține informații legate de rezistența anti microbiană”, spune dr. Cristina Muntean, medic specialist gastroenterolog cu competență în ecografie și endoscopie gastrointestinală la Clinicile Medici’s Timișoara.

Când se recomandă testarea pentru HP?

Testarea pentru HP se indică anumitor categorii de pacienți. Orice rezultat pozitiv ar trebui tratat. Toți pacienții cu ulcer peptic activ sau cu antecedente ar trebui testați pentru HP, exceptând cazurile în care există dovada tratamentului anterior. Pacienții cu limfom gastric sau cu antecedente de rezecție endoscopică a cancerului gastric precoce ar trebui, de asemenea, testați. În cazul dispepsiei la pacienții tineri fără alte simptome sau semne de alarmă (scădere ponderală, disfagie, anemie feriprivă, hemoragie gastro-intestinală), ghidurile europene recomandă strategia „testează și tratează” în țările în care prevalența HP este de peste 20% (România făcând parte din această categorie). În boala de reflux gastro-esofagian există de asemenea indicația de tratament în caz de HP pozitiv.

Ce boli grave poate cauza HP?

Infecția cu HP este asociată cu risc crescut de ulcer gastro-duodenal la pacienții care urmează tratament cu antiinflamatoare steroidiene sau nesteroidiene. Pe termen lung, ulcerul gastric poate cauza cancer la stomac. Eradicarea infecției scade riscul de ulcer gastro-duodenal complicat asociat acestor medicamente, fiind recomandată efectuarea terapiei anterior începerii tratamentului antiinflamator.

O altă asociere frecventă este cea dintre HP și anemia feriprivă. După excluderea endoscopică a unui ulcer hemoragic sau a unei boli celiace, este de preferat începerea tratamentului de eradicare a HP și administrarea de fier oral.

De asemenea, eradicarea HP duce la îmbunatățirea rezultatelor în alte boli extra digestive (deficitul de vitamina B12, boli cardiace ischemice, purpura trombocitopenică idiopatică).

Cristina Muntean, medicul specialist în gastroenterologie și hepatologie, oferă câteva recomandări și în ceea ce privește tratamentul infecției cu HP:

„În ultimii 10 ani, eficacitatea terapiei standard administrate timp de sapte zile (IPP+Amoxicilină+Claritromicină) a scăzut semnificativ datorită creșterii prevalenţei rezistenței la Claritromicină; din acest motiv, recomandările actuale prevăd ca primă linie de tratament utilizarea triplei terapii timp de 14 zile.

Ghidurile europene recomandă ca linie secundă de tratament cvadrupla terapie cu Bismut sau tripla terapie timp de 10 zile cu Levofloxacină, cu rată de succes de 88%. În caz de eşec al primelor două linii terapeutice, se recomandă cultura HP şi testarea susceptibilității genetice pentru alegerea corespunzătoare a schemei antibacteriene.

Succesul terapeutic se determină prin testul respirator sau testarea antigenului din materiile fecale la minim 4 săptămâni de la încheierea terapiei. Infecția cu HP afectează mucoasa gastrică și duodenală, fiind una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene cronice. Ghidurile europene recomandă strategia «testează și tratează» în caz de rezultat pozitiv. Eradicarea acestei bacterii reduce riscul de recurență sau hemoragii la pacienții cu ulcer gastro-duodenal”, concluzionează medicul specialist

• Tweet
• Pin It