Harta abundenței | Unde sunt „munții” de bani în Timișoara?

Peste 80% dintre timișorenii care au participat la barometrul făcut de cercetătorii de la Universitatea de Vest privind calitatea vieții în Timișoara se declară parțial și total satisfăcuți de situația lor financiară. Specialiștii au reușit să schițeze, în baza răspunsurilor, o hartă a cartierelor în care locuiesc timișorenii cu cele mai mari venituri. 

Barometrul cercetătorilor de la Universitatea de Vest a cuprins răspunsurile a peste 2.000 de locuitori din cele 36 de cartiere ale Timișoarei. Potrivit acestuia, timișorenii se declară în proporție de 43,6% mulțumiți parțial de situația financiară, iar 28,5% – total mulțumiți. 52,5% sunt în regulă cu serviciul pe care îl au, 75,6% spun că sunt total mulțumiți de relațiile cu familia, 61,6% – de locuința în care trăiesc și 46,8% – de starea de sănătate.

Deocamdată nu a fost făcut un top al cartierelor în raport cu calitatea vieții, însă cercetătorii au indicii legate de cartierele cele mai abundente din oraș.

„Am lucrat pe 36 de cartiere, excluzând platformele nepopulate – platforma industrială Buziașului, zona Solventul, Antenele, acolo nu ai propriu-zis locuitori, Gara de Nord. (n.r, Care este cel mai bogat cartier din Timișoara?) I-am spus plastic «harta banilor» acum câțiva ani. Ne-am ferit să facem acolo o medie pe cartier pentru că există, pe lângă polarizările spațiale, polarizări sociale și economice. Am pus venitul mediu al respondenților punct cu punct, după care am făcut o interpolare și a ieșit ca un relief. Cu cât mai mare e venitul, cu atât muntele e mai mare. Munții cei mai mari erau zonele mărginașe dinspre satele bogate. Eu le-am spus Piemontul Dumbrăvița și Piemontul Giroc, zonele noi de case, în general, zonele în care vedem efectiv că se construiește, avem populație relativ tânără, în vârstă activă de muncă.”, a declarat pentru expressdebanat.ro lector univ. dr. Alexandru Drăgan, de la Departamentul de Geografie al UVT.

Există și „insule” în oraș care au dezvăluit informații surprinzătoare.

„Spre exemplu, în Dâmbovița sau Parcul Karlsruhe apărea nivel mediu al veniturilor și dintr-o dată apărea câte un pisc, câte un vârf. De ce? Pentru că avem mici cvartale de prosperitate. Când mergem în zona Dâmbovița nu o să vedem un nivel mediu de venituri extraordinar de mare, dar sunt câteva străzi unde avem astfel de tipologii. La fel cum e zona Karlsruhe vs blocurile din spatele stadionului. Sau astfel de disparități. Cel mai important ar fi să avem date obiective. Adică, dacă am avea baza de date a tuturor salariilor din România atunci sigur că s-ar putea face astfel de statistici, sigur că nu se poate, sunt confidențiale. Dar aici e oarecum o problemă a statisticii în general. Celula de bază a statisticii românești este UAT-ul. Timișoara. Celulele de bază în alte țări – Canada, Franța, Spania – sunt cartierele sau chiar microcartierele și acolo avem date socio-economice. Avem veniturile, structura pe vârste, sexe, ocupații.”, a mai explicat profesorul de la UVT.

Aduc banii fericirea?

Timișorenii care au răspuns întrebărilor din barometru au indicat și care sunt cele mai mari nemulțumiri pe care le au în funcție de cartierele în care locuiesc. Pe primele locuri sunt lipsa locurilor de parcare și a celor de petrecere a timpului liber. Oamenii spun că se înțeleg bine cu vecinii și, cu excepții, că se simt în siguranță în cartierul în care își petrec viața.

„E o distincție destul de subtilă între fericire și calitatea vieții. Mai degrabă colegii psihologi se ocupă. Prin urmare, aici ar trebui să facem un indice compozit care să spună: pentru a fi fericit, atât la sută ar trebui partea financiară, atât partea interpersonală. Nu avem lucrul acesta și e muncă foarte laborioasă. Dar există indici globali care arată că există o relație între nivelul general de bunăstare și fericire, însă există un bemol: există câteva țări care economic nu o duc foarte bine, în care nivelul general de fericire este ridicat. Este cazul Americii Centrale.”, a explicat Alexandru Drăgan.

Cert este că optimismul timișorenilor scade odată cu înaintarea în vârstă, arată cert datele barometrului potrivit căruia cele mai îmbătrânite zone sunt… cartierele istorice.

Cercetătorii sunt de părere că acest fapt ar putea fi o oportunitate pentru transformarea acestor cartiere. „Avem câteva generații consistente în Elisabetin, Fabric, în Iosefin ș.a și timpul ne va arăta cu câtă înțelepciune vom gestiona patrimoniul construit, spațiile publice și ce mai este acolo. Pentru că avem un areal istoric imens comparativ cu orice alt oraș al României.”, a concluzionat Alexandru Drăgan.

Barometrul a fost realizat de Universitatea de Vest, la comanda Primăriei Timișoara, și a costat 30.000 de euro. 2.191 de timișoreni cu vârsta peste 18 ani, din toate cartierele, au participat la cercetare, în perioada noiembrie 2022 – martie 2023. Aceștia au fost intervievați față în față și online. Sondajul are o marjă de eroare de ± 2,1% pentru un nivel de încredere de 95%. Barometrul poate fi consultat aici.

CITEȘTE ȘI: Timișoara 2 în 1. Ne place să conducem, dar suntem supărați că drumurile sunt aglomerate 

• Tweet
• Pin It