Primul termen al procesului lui Frunzăverde și Ghiorghioni de la Curtea de Apel Timişoara a adus în prim-plan o serie de probleme şi situaţii haioase, cei doi inculpați venind cu o armată de avocaţi.
Surpriză de proporţii la Curtea de Apel Timişoara în dosarul fraudării alegerilor prezidenţiale din 2014! Ionesie Ghiorghioni, aflat în stare de deţinere în altă cauză, a fost asistat de doi apărători aleşi, dar pentru el s-a prezentat și un avocat din oficiu. Sorin Frunzăverde a fost apărat și el tot de doi avocați angajați, plus unul din oficiu.
Primul a luat cuvântul unul din apărătorii lui Frunzăverde, care a spus că nu ştie cu exactitate de către cine a fost ascultat acesta în timpul urmăririi penale. Asta, deși în dosarul de faţă se spune că mandatele sunt date Serviciului Tehnic al DNA! În dosarul 763/P/2016, dosar din care a fost disjuns cel aflat acum pe rol, e adevărat, s-ar fi acordat mandate de ascultare şi SRI-ului. Judecătorii au reţinut că acest avocat „solicită, având în vedere decizia nr. 51/2016 a Curții Constituționale, să se dispună obligarea DNA – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie să depună la dosarul cauzei dovada din care să reiasă cine a pus în executare mandatul de supraveghere tehnică în cauza ce a făcut obiectul dosarului de urmărire penală nr. […] al DNA – Secţia de Combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, întrucât dosarul nr. [763/P/2014] al aceleiaşi secţii a Structurii centrale, care este atașat la dosarul cauzei, este rezultatul disjungerii din acest dosar […], prin ordonanța nr. […] din data de 20.01.2015. Precizează că această probă este necesară pentru a verifica aplicabilitatea în speță a deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, în condiţiile în care această cauză ar fi fost lucrată în faza de urmărire penală cu sprijinul SRI”. Cu toate acestea, avocatul lui Sorin Frunzăverde a ţinut să explice că nu va cere nulitatea absolută a dosarului, dar că, dacă se dovedeşte că SRI a pus în executare mandatele de supraveghere, va cere ca instanţa de apel să nu ţină cont de acestea. „Precizează că nu tinde la invocarea unei nulităţi în această cauză, ci în cadrul motivelor de apel depuse la dosar, în temeiul art. 102 alin. 2 C. pr. pen. şi mai ales a disp. art. 403 alin. 1 lit. c C. pr. pen., care sunt aplicabile la judecată fondului, dar şi a apelului, a arătat că aceste probe, nefiind excluse din probaţiune, interzic judecătorului să le utilizeze la pronunțarea soluţiei ce se va da în cauză, fie că sunt în apărare sau în acuzare. Solicită aşadar efectuarea unei adrese către DNA – Secţia de Combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie pentru a se comunica informaţia respectivă”, se mai consemnează în minuta şedinţei de judecată.
La polul opus, apărătorul ales al lui Ionesie Ghiorghioni a spus că ştie clar cine l-a ascultat pe acesta: „Organele prin care au realizat punerea în executare a mandatelor de interceptare sau ambientale, potrivit art. 142 alin. 1 C. pr. pen., având în vedere că, deşi la vol. IV al dosarului de urmărire penală sunt depuse ordonanţele de delegare pentru Serviciul tehnic al DNA, în adresele de înaintare către Serviciul tehnic se vorbeşte de un beneficiar secundar, respectiv o unitate militară […] , cu siguranță Secţia SRI Reşiţa”.
Acelaşi avocat ţine să afle cine i-a „spionat” pe cei trei, Frunzăverde, Ghiorghioni şi Ciobanu, la separeul Camerei de Comerţ: „Solicită, de asemenea, să se precizeze dacă organul care a pus în executare mandatul de interceptare ambientală din 12.11.2014 din Reşiţa a fost Serviciul tehnic al DNA sau organele SRI, ținând cont de posibilitățile Serviciului tehnic al DNA-ului, episodul petrecându-se într-un local din Reșița; să se comunice dacă a existat o relaţie directă între Serviciul tehnic al DNA şi operatorii de telefonie mobilă sau acest lucru s-a realizat prin intermediul SRI. Precizează că solicită toate acestea relativ la inculpatul X [Ionesie Ghiorghioni n.n.], pentru că în perioada noiembrie 2014, când a fost interceptat aproape întreaga lună, inculpatul a fost interceptat prin două mandate, unul al SRI, unul al DNA, atât în prezenta cauză, cât și în dosarul în care este condamnat”.
Şi tot acelaşi avocat ales de Ionesie Ghiorghioni a cerut reaudierea celor trei martori din dosarul cu accidentul maşinii Consiliului Județean, pentru a se stabili cine i-a determinat pe cei trei să „mintă” în declaraţii, dar Curtea a respins această solicitare, acceptând doar să ceară lămuririle solicitate DNA, fapt pentru care a amânat judecarea cauzei pe 11 mai 2016, ca să se primească şi răspunsurile solicitate.