Fumatul, principala cauză a bronhopneumopatiei cronice obstructive! Medic: „Spre deosebire de astm, funcția pulmonară pierdută nu mai poate fi recuperată”

BPOC-ul sau bronhopneumopatia cronică obstructivă este o boală care afectează atât bronhiile, cât și plămânii, iar principalul factor care conduce la instalarea acesteia este fumatul. Medicii atrag atenția că tusea, considerată adesea de către fumători ca fiind „normală”, poate să ascundă afecțiuni grave ale tractului respirator.

Această patologie apare frecvent la fumători după vârsta de 40 de ani. Practic, are loc o inflamație a bronhiilor care culminează cu îngustarea acestora, dar și a plămânilor, rezultând distrugerea alveolelor pulmonare. Adică a acelor structuri la nivelul cărora se face schimbul de oxigen și dioxid de carbon dintre aer și sânge.

„În BPOC, Bronhopneumopatia Cronică Obstructivă, un factor de risc major este fumatul. Sigur, mai sunt și noxele profesionale, diferite deficite. Prima dată când avem în fața noastră un pacient cu BPOC îl întrebăm: cât fumați, de când fumați? Medicația crește calitatea vieții, dar supraviețuirea crește doar dacă pacientul renunță la fumat. Niciodată nu e prea târziu să renunți la fumat pentru că indiferent de momentul în care te lași, tot îți prelungești viața. BPOC-ul este o afecțiune obstructivă și din păcate, spre deosebire de astm, obstrucția este ireversibilă deci funcția pulmonară pierdută nu mai poate fi recuperată. Dar acest declin poate fi încetinit odată cu renunțarea la fumat. Există forme emfizematoase în care plămânii noștri se răresc. Eu așa le explic pacienților. Pereții alveolari se distrug, apar niște cavități mai mari decât ar trebui cu niște bule de emfizem care nu ajută la schimburile gazoase. Pe de altă parte, forma bronșitică se manifestă mai degrabă printr-o hipersecreție de spută. Pacienții tușitori. Mulți fumători elimină mai ales dimineața secreții. Aceștia sunt pacienții bronșitici.”, a explicat Monica Marc, președintele Secțiunii de Tabacologie a Societății Române de Pneumologie și medic la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.

Pe măsură ce boala avansează, pacienții simt că nu mai realizează cu aceeași ușurință diferite activități și acuză în paralel o lipsa de aer. De cele mai multe ori se adresează medicului când situația devine supărătoare, dar acest lucru poate însemna scăderea la jumătate a capacității respiratorii. De altfel, poate apărea senzația de sufocare, dar și instalarea unor infecții respiratorii mai ales iarna.

Diagnosticul se pune în urma unei proceduri numite spirometrie. Prin intermediul acesteia este măsurată capacitatea pulmonară. Medicii urmăresc un parametru (VEMS) care atestă cât de severă este boala. Cu cât este mai mic, cu atât boala este mai avansată. De asemenea, BPOC este o boală ireversibilă, iar tratamentul nu face decât să amelioreze simptomele și să încetinească agravarea acesteia.

„Pacientul cu BPOC are un sfârșit urât, chinuitor, cu oxigenul la nas. E bine să prinzi această afecțiune într-o formă incipientă, cu ajutorul unor spirometrii prin care să detectăm în faze incipiente această afecțiune. Un fumător nu se va speria dacă tușește sau dacă obosește pentru că poate nu stă la etajul patru. Simptomatologia se instalează lent și nu atrage atenția. Și când vine la spital, vine în stadii III, IV, în forme grave de boală și ajungem să le prescriem oxigen la domiciliu. E o afecțiune care își pune amprenta pe calitatea vieții pacientului. Medicația poate crește calitatea vieții, dar nu radical. Mari minuni nu mai poți să faci.”, a mai spus medicul Monica Marc.

Cu timpul pot apărea complicații la nivelul inimii, are loc o inflamație a membrelor inferioare și din cauza lipsei de oxigen buzele capătă o culoare violacee.

Unu din patru pacienți diagnosticați cu BPOC face cancer pulmonar

„Sunt patologii strict legate de fumat. BPOC-ul și cancerul pulmonar sunt patologii care au o strânsă legătură cu fumatul. Studiile arată că și tuberculoza este mai frecventă la cei care fumează. Acești pacienți care continuă să fumeze se vindecă mai greu. De aceea, există o serie de indicații și recomandări astfel încât pacientul să se lase de fumat. Fumatul scade imunitatea și face organismul mai susceptibil la infecții. Statisticile arată că unul din patru pacienți BPOC-iști face cancer. Nu face din cauza BPOC-ului, ci din cauza unui factor de risc comun – fumatul. Am avut o pacientă, mare fumătoare, care mi-a cerut vitamine pentru plămâni. I-am spus că eu nu prescriu vitamine pentru plămâni, dar i-am recomandat să se lase de fumat. A zis că nu poate. Mulți pacienți nu iau în serios această recomandare. Am avut pacienți care au revenit și au zis că de când au aflat care sunt riscurile s-au lăsat de fumat. De asemenea, nu fumatul provoacă astm. Dar fumatul acționează ca un trigger. Mulți pacienți astmatici au ajuns la spital, când se fuma în spații închise, cu crize severe de bronhospasm.”, a mai spus doctorul Monica Marc.

Specialiștii din cadrul Societății Române de Pneumologie apreciază că, în următoarele două decenii, mortalitatea dată de BPOC va crește și o va depăși pe cea cauzată de bolile cadiovasculare.

„Eu cred că noi, în calitate de medici, trebuie să acționăm ca picătura chinezească. Dacă orice medic, indiferent de specialitate, îi spune unui pacient să se lase de fumat și acel pacient aude de fiecare dată același lucru, poate că la un moment dat îl enervează, dar până la urmă realizează că nu e bine să fumeze. Și atunci se gândește să renunțe la fumat.”, a mai spus Monica Marc.

• Tweet
• Pin It