FOTO/VIDEO. Caraș-Severinul a devenit oficial parte a traseului Via Transilvanica, cel mai frumos proiect turistic pentru pasionații de drumeții

Aproape 300 de kilometri din județul Caraș-Severin vor putea fi străbătuți cu bicicleta, călare sau la pas de turiștii care sunt pasionați de drumeții, natură și sport. 21 de orașe și comune din județ sunt incluse în proiectul grandios care se întinde pe circa 1.000 de kilometri, de la Drobeta Turnu Severin, până la Putna, Bucovina. Bornele pentru Caraș-Severin au ajuns în județ, momentul fiind marcat de prezența la Reșița a lui Alin Ușeriu și a principelui Nicolae, ambasadorul proiectului.

Peste 1.000 de kilometri și 10 județe: Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava. Este traseul pe care turiștii îl vor putea străbate pe jos, călare sau cu bicicleta începând de la finalul lunii iulie. Proiectul Via Transilvanica, o inițiativă a Asociației „Tășuleasa Social” a lui Alin Ușeriu (fratele lui Tibi Ușeriu), este unic în România și reunește mai multe aspecte benefice pentru toate comunitățile implicate: valorificarea bogățiilor cultural-istorice, dezvoltarea turismului și a antreprenoriatului rural, tradițional românesc. Totodată, promovează tipuri de turism aflate în tendințele europene (rural-tradițional, ecoturism, de drumeție, gastronomic, cultural și de evenimente, montan, activ, de aventură, balnear etc.).

Traseul Via Transilvanica va traversa 21 localități din Caraș-Severin, pe o suprafață totală de 290 de kilometri: Băuțar, Bolvașnița, Bozovici, Brebu Nou, Buchin, Caransebeș, Carașova, Cornereva, Glimboca, Iablanița, Lăpușnicel, Marga, Mehadia, Oțelu Roșu, Obreja, Prigor, Reșița, Târnova, Turnu Ruieni, Văliug și Zăvoi.

Alin Ușeriu, prezent astăzi la Reșița, la predarea bornelor, a subliniat că județul Caraș-Severin deține cea mai mare suprafață din acest traseu, o suprafață dublă față de Bistrița Năsăud, spre exemplu, locul de unde a pornit povestea. „Este unul dintre cele mai importante momente de la Via Transilvanica. Predarea acestor «străjeri» care vor sta pe marginea traseului nostru este cel mai important lucru, este ca și cum ți-ai pune eticheta pe vinurile vechi sau ca și cum se face căsătoria și cununia civilă în aceeași zi. De la Tășuleasa Social și până aici vor fi 1.000 de kilometri, trăim cu toții pe aceeași cărare și am mai învățat ceva: fiind cel mai lung, este și cel mai dificil, pentru că aceste borne au 230 de kilograme, sunt din andezit, cel mai tare material care poate fi sculptat. 40 de sculptori au lucrat mult ca să putem să predăm aceste borne, sunt 256 de piese de andezit.”, explică Ușeriu.

Președintele Asociației „Tășuleasa Social” apreciază implicarea primarului Reșiței și a președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin. „Eu am învățat aici că trebuie să fii parte din proiect, și nu sprijin și ajutor, asta trebuie să punctăm. Cei doi domni (n.r. Ioan Popa și Romeo Dunca) au promis, în luna noiembrie, că ajută. Aceste promisiuni de ajutor pentru noi sunt una, dar realmente i-am ușurat de 30.000. Toți au spus «lasă, că ei au destul». Nu știu dacă au, dar implicarea lor mi se pare excepțională. În 24 iulie toți mergem la bal, sper să lansăm la Gărâna acest proiect pentru că este minunat. Alaltăieri, 200 de oameni erau în Suceava porniți pe Via Transilvanica, mulți dintre ei se îndreaptă încoace. Vor ajunge într-un an, în doi ani. Este un proiect remarcabil care pune comunitățile laolaltă, este drumul care unește. Se consideră a fi cel mai bun proiect turistic pe care l-a făcut România în ultimii 30 de ani, eu consider că patrimoniul nostru natural și cel rural sunt cele două pe care le putem pune la dispoziție de mâine. Județul Caraș-Severin, din punctul meu de vedere, are peste tot oale cu galbeni, care trebuie doar scoase la lumină, care știm unde sunt. Eu nu cred în altă dezvoltare sustenabilă decât turismul, care poate fi pus la dispoziție de mâine.”.

Este pentru a doua oară când principele Nicolae ajunge în Caraș-Severin și unde a avut ocazia chiar să se plimbe cu bicicleta pentru a cunoaște mai bine frumusețile locului. „Această zonă se va dezvolta foarte bine și foarte repede. Pentru România este cel mai bun proiect pentru turism, pentru a promova România”, a declarat principele Nicolae la Reșița. Acesta a devenit ambasadorul proiectului, fiind voluntar al Asociației „Tășuleasa Social” încă din anul 2008.

La noi vor rămâne 31 de borne, a anunțat primarul Ioan Popa, iar de la Reșița se pleacă mai departe spre Valea Almăjului, spre Ineleț. Ulterior vor veni și structuri de beton pe care se vor așeza bornele. Pe zona Reșiței, tot ce înseamnă amenajare în cadrul proiectului Via Transilvanica va fi făcut de Primăria Reșița, prin Direcția de Întreținere și Reparare a Patrimoniului Consiliului Local. „Suntem gata să ajutăm și alte comune care întâmpină probleme la montarea acestor borne. Dacă vor fi probleme de infrastructură, poate că ne va ajuta și Romeo să mai punem câte una cu elicopterul. Traseul e făcut de așa natură încât să fie parcurs de orice om, nu trebuie să fie un sportiv de performanță. Mulțumim prințului Nicolae, lui Alin și Tibi Ușeriu pentru că au avut încredere în noi și au acceptat să lungim un pic traseul prin Banatul de Munte, pentru că avem o zonă extrem de frumoasă și merită văzută de cei care parcurg această distanță”, a declarat primarul Popa.

Edilul-șef a prezentat și traseul pe care Via Transilvanica îl va parcurge în zona Reșiței. „Drumul vine dinspre Brebu Nou, Gărâna, coboară pe vechiul drum al pemilor, pe care veneau la oraș cu cartofii și bureții de fag, vine pe valea Bârzavei, cotește pe lângă lacul Secu, în zona de gestiune a Târnovei, coboară în Marginea, după care traseul merge spre peștera Comarnic, spre Anina, pe vechiul traseu de cale ferată, urmând să urce din nou prin spatele Semenicului, să coboare în zona Prigor.”

La eveniment a fost prezent și Romeo Dunca. Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin are mare încredere în acest proiect, care va duce cu certitudine la dezvoltarea turistică a zonei. „Sute de turiști vor rămâne aici, să vadă lucrurile frumoase pe care le avem. Pierderea cu cascada Bigăr poate să fie imediat înlocuită cu accesarea altor locații de interes, cu alte «castroane cu galbeni». Și nu sunt numai 30.000 (n.r. bani personali investiți), pentru că mă și gândesc la Ineleț cum vor ajunge bornele și cu siguranță tot eu va trebui să le duc, dar e bine ca ce poți face tu să regăsești într-o reușită. Via Transilvanica va fi o reușită a județului, a României, a celor care au avut curajul să gândească ceva ce nu exista la noi.” 

Proiectul Via Transilvanica a început în urmă cu 3 ani. Cei care au pus bazele lui speră ca acesta să fie gata anul viitor, ultimele județe după Caraș-Severin în care se va mai amenaja traseul turistic sunt Hunedoara și Alba Iulia. Una dintre bornele care vor rămâne în județul Caraș-Severin îl înfățișează pe Regele Mihai, fiind creată de un sculptor bulgar. Această bornă va fi poziționată la Vila Klaus, acolo unde se spune că Regele Mihai a făcut un an de școală.

Organizația Mondială a Turismului estimează că Via Transilvanica va fi străbătut anual de 30.000 de oameni, iar fiecare dintre ei va petrece 15 zile în Caraș-Severin. Proiectul este depus și prin PNRR, de unde inițiatorii proiectului speră să primească ajutor.

• Tweet
• Pin It