Viaţa unei personalităţi sârbe, aşternută pe hârtie de dr. Mircea Meilă

Cultura sârbă s-a făcut remarcată din nou în Banatul Montan, de data aceasta cu ajutorul doctorului Mircea Meilă care, cu multă răbdare, a expus pe hârtie viaţa unei personalităţi sârbe de excepţie.

Întru-un cadru restrâns, minoritatea sârbă din oraşul de pe Bârzava, în frunte cu Ognian Crîstici, preşedintele Uniunii Sârbe din România, s-a bucurat, la sfârşitul săptămânii trecute, de un eveniment interesant, desfăşurat la Centrul Cultural „Radmila Milentijevic” din Reşiţa. Cărăşeanul Mircea Meilă a avut prilejul de a lansa cartea bilingvă, româno-sârbă, „Roata”, o carte despre medicul Radenko Stankovici, o personalitate a Serbiei care s-a născut pe malul stâng al râului Nera, la Lescoviţa, în 1880, dar care s-a afirmat, de-a lungul vieţii, în spaţiul ex-iugoslav.

Reprezentanţii Uniunii Sârbe din România şi-au exprimat mândria în ceea ce priveşte iniţiativa doctorului Meilă. „Suntem foarte mândri de faptul că un român a scris o carte despre un sârb din România şi ne vom strădui să facem cunoscută atât cultura sârbă aici, cât şi cea românească dincolo. Acesta nu este primul titlu editat de USR în acest sens, astfel de tradiţii având loc şi în anii rezidenţi. Cartea va ajunge cu siguranţă la toate simpozioanele şi expoziţiile de carte, iar anul viitor va fi prezentă la cel mai mare salon de carte din Europa de Est, desfăşurat la Belgrad”, a declarat pentru Express de Banat Ognian Crîstici.

Datorită faptului că reprezintă o temă importantă în care este inclusă minoritatea sârbă, cartea a fost tradusă în limba sârbă de către Goran Mrachici şi tipărită la propunerea preotului Vasa Lupulovici. „Cartea este valoroasă pentru că oferă nu numai date istorice de excepţie, dar şi modul în care este scrisă. Arată un talent literar cert al autorului dr. Mircea Meilă”, a precizat preotul Bisericii Ortodoxe Sârbeşti din Reşiţa.

[slickr-flickr search=”sets” set=” 72157638927791525″]

Radenko Stankovici a copilărit în satul natal până la vârsta de 4 ani, după care a urmat medicina la Zagreb, în Croaţia, mutându-se în 1920 la Belgrad, unde a ajuns, ulterior, profesor universitar doctor, fiind considerat părintele cardiologiei sârbe. Din cauza renumelui a devenit medicul personal al regelui Alexandru Karageorgevici. Radenko nu s-a oprit aici şi a intrat în politică, fiind ales senator în 1932, apoi ministru al Învăţământului. După asasinarea lui Karageorgevici, Radenko a condus, alături de alte două persoane, Consiliul de Regenţă al Coroanei, ulterior s-a pensionat, apoi a fost judecat pentru trecutul său, primind 12 ani de închisoare. Din cauza unei boli, s-a stins din viaţă în 1956, iar dispariţia s-a a trecut pe atunci neobservată.

„Pe Radenko Stankovici l-am ales din mulţimea personalităţilor sârbeşti din cauza faptului că s-a născut la Lescoviţa, în judeţul nostru, şi pentru că m-am dus cu gândul la câţiva înaintaşi din alt veac, cunoscuţi de către noi doar din auzite. Titlul „Roata” vine de la faptul că roata vieţii se roteşte mereu, indiferent de vreme şi vremuri”, a explicat dr. Mircea Meilă.

• Tweet
• Pin It