FOTO. S-a înființat Alianța Orașelor Verzi, formată din Reșița, Timișoara, Arad și Lugoj

Patru orașe din zona de vest a țării au semnat un pact inedit, joi. Așadar, a fost înființată Alianța Orașelor Verzi, din care fac parte Reșița, Timișoara, Arad și Lugoj.

Primarii și viceprimarii a patru orașe importante din zona de vest a țării și-au dat angajamentul că se vor implica mai mult astfel încât acestea să fie mai prietenoase cu mediul. Mai precis, joi, în capitala Banatului, cei din conducerea primăriilor din Reșița, Timișoara, Arad și Lugoj au format Alianța Orașelor Verzi. Totul în cadrul conferinței „UrbanTalks Timișoara”, organizată de UrbanizeHub.

Pe parcursul întregii zile de joi, conferința a adus împreună reprezentanți ai administrației publice, antreprenori, experți în dezvoltare sustenabilă, experți ai Băncii Mondiale, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai societății civile împreună pentru a discuta despre viitorul comunităților urbane din România. La finalul evenimentului a fost înființată și Alianța Orașelor Verzi. Așadar, primarii celor patru orașe incluse în proiect, Timișoara, Arad, Lugoj și Reșița, au primit o strategie realizată de experții UrbanizeHub și au semnat un pact prin care își asumă dezvoltarea orașelor verzi, prin acțiuni și politici locale și alături de cetățeni.

„Suntem în secolul 21, sunt soluții de secol 21 cu finanțări pe măsură. Vouă vă este ușor să spuneți astăzi ține mașina puțin mai încolo când ai tramvai de zeci de ani cu aer condiționat și cu consum minim de energie electrică, cu o viteză mare, în timp ce noi le avem pe alea din Praga, din anii 70, toate hârbuite și cu o infrastructură care cedează de la o zi la alta. Este foarte ușor să spui implementați totul verde când ei au parcări subterane sub fiecare bloc și sub fiecare clădire istorică și la suprafață se văd doar tramvaie și autobuze electrice. Este ușor să spui facem doar parcări finanțate european la marginea orașului și lăsați-vă mașinile acolo când ai din minut în minut troleibuz și autobuz electric, când ai aplicație pe telefon și în respectiva stație te anunță din minut în minut la ce oră vine și cum vine. Este mai greu să impui acest lucru, acum și astăzi, cetățeanului român dacă nu vrei să-l sprijini masiv financiar, și nu doar condiționând. Da, ne dorim, vrem, dar vrem și compensația pe măsură”, a afirmat Călin Bibarț, primarul Aradului.

Bibarț a precizat că pe lista proiectelor „verzi” ale Aradului se numără, pe termen mediu, noile tramvaie și modernizarea infrastructurii pentru aceste garnituri, iar pe termen lung, râul Mureș să devină navigabil.

„Avem sute, mii, zeci, sute de mii de copii astăzi în România care sunt cărați la școală ca niște gogoși, în fiecare dimineață. Majoritatea celor care sunt aici în fața mea își amintesc că au fost la școală pe picioare, cu bicicleta sau cu autobuzul. Ne-am prostit. Ne ținem copiii ca pe niște gogoși dați cu zahăr vanilat peste. Este cazul să coborâm cu picioarele pe pământ, să înțelegem că dacă olandezii și alții în zone în care plouă non-stop, zone care nu sunt atât de prietenoase din punct de vedere al regimului meteorologic, merg cu bicicleta non-stop, noi nu vrem să facem asta în România. Noi, la Reșița, aducem tramvaie noi, 24 de autobuze electrice noi, piste de biciclete, trotuare și o să încurajez reșițenii să meargă cu transportul public. După ce tramvaiul va fi funcțional, le-am transmis deja, o să-i curentez rău la parcări, dar rău de tot, ca să-i descurajez. Dacă nu le place, să mă trimită acasă. Problema este următoarea, trebuie să avem curaj să ne asumăm. Eu nu am o teamă să nu mai fiu primar în 2024, n-am nicio treabă. Dacă suntem relaxați și nu ne este frică, putem să luăm aceste măsuri”, a explicat Ioan Popa, primarul Reșiței.

Edilul susține că principalul proiect „verde” din Reșița este reintroducerea tramvaiului în oraș. De asemenea, Ioan Popa a amintit de proiectul privind transformarea funicularului în loc de promenadă și agrement, dar și de realizarea unui centru de competențe în locul fostului Institut de Proiectare al UCMR.

„Noi, în Timișoara, ne propunem să facem o transformare cât mai consistentă înspre un oraș verde și sustenabil. Toate proiectele pe care le-am inițiat în acest moment, că vorbim de regenerarea din Piața Traian, din Piața Mocioni, de Magistrala Verde, cum am denumit Calea Șagului, unde vrem să avem bandă dedicată pentru autobuz de la mall-ul din Șagului până la catedrală, în centru, și toate proiectele pe care le inițiem au ca și obiectiv fundamental încurajarea transportului cu metode alternative: pietoni, bicicliști, transport public, după care transportul individual cu mașina. Dar asta nu înseamnă că nu recunoaștem și nevoia de infrastructură hard de care avem nevoie. Ca Timișoara să poată să fie un oraș verde, trebuie să aibă în primul rând centură. Timișoara trebuie să aibă inelul 4, care asigură dezvoltarea economică a zonelor industriale. Printre primele măsuri pe care le-am luat a fost să creștem prețurile la sistemul de parcare, să-l extindem, să-l dezvoltăm, să introducem în zona centrală un sistem de parcare progresivă. Toate aceste măsuri au fost măsuri de descurajare a folosirii mașinii individuale, măsuri nepopulare, dar în același timp măsuri necesare. Suntem conștienți și că ar trebui să facem parcări supraetajate în anumite zone punctuale. Avem nevoie de o abordare integrată. Un oraș verde nu este un oraș fără infrastructură rutieră, fără industrie, utopic, în care avem doar lacuri, spații verzi și piste de biciclete, ci este un oraș funcțional, în primul rând”, a explicat și Ruben Lațcău, viceprimarul Timișoarei.

Pe lângă regenerarea Pieței Traian, a Pieței Mocioni și Magistrale Verde, pe lista proiectelor prietenoase cu mediul din Timișoara se numără reabilitarea Pieței Operei, precum și modernizarea cartierului Dacia.

„Noi avem dimensiunea maximă a unui cartier din Timișoara. Lugojul nu are sistem de transport în comun, abia acum o să primim cele nouă autobuze de la Guvern, cu bani europeni, prin POR, am mai aplicat pentru autobuze electrice prin PNRR, o să avem mai multe mijloace de transport în comun. Există acea opinie în masă că dacă nu-ți duci copilul la școală cu mașina, ești sărac. Lugojul nu este un oraș periculos, nu-ți dă nimeni în cap dacă mergi pe stradă pe jos, de acasă până la școală. Nu există om care să plece de acasă și în 15 minute să nu ajungă la spital, primărie, piață sau la o școală. Eu cred că totul stă în cultură și în modul în care vom știi să le explicăm, în primul rând, copiilor. Trebuie cumva să pornim de la educație”, a precizat și Claudiu Buciu, primarul demis al Lugojului, care acum este consilier personal al primarului interimar Bogdan Blidariu.

În timpul conferinței „UrbanTalks Timișoara” au fost prezentate și oportunitățile de finanțare europeană pe care orașele le vor avea la dispoziție în următorii ani. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Soluții Inovative pentru Orașe Verzi”, derulat cu bani europeni prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020.

„După un an, am reușit să elaborăm o strategie susținută de comunitate, cu niște idei, cu niște proiecte hard, cu niște proiecte soft. Nu doar administrația trebuie să-și asume rolul de proiecte, ci și comunitatea să vină și să susțină prin inițiative mici tot felul de proiecte ce țin de orașe verzi. Am făcut câte o strategie pentru fiecare oraș în parte, o strategie susținută de comunitate, susținută și în consultarea publică online. Această strategie conține și niște idei, proiecte și soluții venite din partea lor. Sper să reușim să punem în aplicare cât mai multe lucruri din acest plan și sper să ne ajute să atragem privirea Comisiei Europene asupra noastră, că există administrație publică care-și dorește să implementeze această viziune pe care Comisia Europeană își bazează politicile, există societate civilă care este activă și implicată în procesul ăsta. Dorim să atragem atenția și celor de la București, și Guvernului și celorlalte orașe că astăzi, 27 aprilie, la Timișoara, patru administrații au semnat Pactul Verde al Regiunii Vest și ne bucurăm că și ADR-ul este aici alături de noi, pentru că este important ca acest pact să fie susținut de investiții publice, de investiții private, dar și de societatea civilă”, a explicat Grațian Mihăilescu, fondatorul UrbanizeHub.

• Tweet
• Pin It