FOTO. Povestea ucrainencelor din Kiev care au ajuns la Timișoara, după o călătorie de trei zile

La Timișoara au sosit primii refugiați ucraineni, femei cu copii care au fugit din calea războiului. Au fost trei zile pe drum până să ajungă aici, iar acum s-au cazat la un hotel care le pune la dispoziție mai multe camere până iau o decizie despre calea de urmat. Chiar dacă au cunoștințe în alte state din Europa, unele femei mai rămân pe loc, în speranța că războiul se termină și se pot întoarce acasă, la familie. 

Ne-am întâlnit cu Olena, Anna și Aleona în holul hotelului NH din Timișoara, acolo unde au fost cazate după călătoria din Ucraina care a durat, în total, trei zile. Olena are 31 de ani și a venit din Kiev cu fiul ei în vârstă de 2 ani, Macar. În Ucraina, Olena avea, împreună cu soțul ei, un magazin online de haine pentru sportivi. La două zile de la izbucnirea războiului, femeia a decis să meargă la rude, aproape de granița cu Moldova, ca mai apoi să treacă în Republica Moldova, de unde a venit aici. Deși intenția a fost să ajungă în Belgia, Polonia sau Germania, acolo unde are prieteni, Olena speră să se poată întoarce acasă.

„Acolo au rămas fratele soțului, cumnata, ei nu mai pot ieși. În altă regiune este soțul, părinții și alte neamuri. Nici ei nu mai pot ieși din zonă. Cel mai rău este în Kiev. Acolo e închisă zona, lovesc rușii din toate părțile, nu mai există nicio ieșire. Soțul meu e în Vilnița, încă nu s-a folosit armament, dar în Kiev e un dezastru. În zona Cernăuțului am mai multe neamuri, acolo nu există probleme atât de mari. În zona Odessei, unde înaintează rușii mai puternic, o cunoștință mi-a scris că de 5 zile stă deja ascunsă cu copilul de 5 ani în beci. (…) Eu cred că Ucraina o să se reziste, o să reușească și o să ne întoarcem acasă.”, ne-a spus Olena.

„Toată lumea fuge de război, fuge de moarte”

Anna este sora Olenei, are 22 de ani și este programator. Are prieteni în Rusia, povestește ea, însă niciodată discuțiile pe care le-au purtat nu au fost politice.

„Cu prietenii noștri ruși nu discutam chestiuni despre politică sau despre teritorii (…) Nu m-am gândit niciodată că voi trece prin așa ceva. E înspăimântător, nu mi-am închipuit că se poate întâmpla așa ceva. În toată Ucraina se vorbește despre război, toată lumea e înspăimântată, toată lumea fuge de război, fuge de moarte. Psihic eram pregătiți pentru plecarea de acolo, de aceea am și făcut un traseu ca să plecăm din calea gloanțelor.”, a spus Anna.

Părinții Aleonei, o altă tânără sosită la Timișoara cu fiul ei în vârstă de 3 ani, au rămas în Nikopol. Ea ține legătura cu ei prin telefon. În una din conversații, mama tinerei a povestit motivele pentru care nu părăsește Ucraina.

„Am stat la apartament, am venit la părinții noștri și stăm mai mult ascunși. Dormim mai mult pe jos, să ne ferim… Zona noastră e mai mărginașă și nu au fost conflicte armate încă. Toată lumea pleacă, se orientează fiecare cum poate, să se apere. Nu am putea să îi lăsăm pe părinții noștri aici, ei sunt în vârstă, nici nu credem că am putea să îi ducem undeva până la o vamă, să trecem cu ei.”

Fostul deputat al minorității ucrainene, Ivan Marocico, este unul dintre cei care s-a implicat în sprijinirea refugiaților. A ajutat 12 persoane să ajungă aici, dintre care 7 au tranzitat doar Timișoara și au plecat înspre Serbia. Alte 14 persoane sunt așteptate să vină miercuri în Timișoara.

„Oamenii mi-au spus că au stat 3 zile și 3 nopți în vamă, nemâncați, fără apă și fără nimic. O mașină chiar a rămas fără benzină, dar norocul a fost că se aflau pe teritoriul României și au fost ajutați de voluntari. Sunt cu sufletul la mama Ucraină. Suntem îngroziți, toată familia stă și se uită la televizor, citim, luăm informații, nu am cuvinte să spun ce s-a întâmplat și ce se întâmplă. Ucraina este atacată fără niciun motiv. Nu vorbim de un război, e o agresiune.”, a spus Ivan Marocico.

Fostul parlamentar încearcă și să trimită în Ucraina produse necesare celor care nu mai pot părăsi țara. „În Cernăuți sunt foarte mulți refugiați care au venit din orașele mari, în special din Kiev, văzând că nu pot trece frontiera, că la vamă e foarte aglomerat. Autoritățile de acolo, primarul din Cernăuți a organizat pe stadion mai multe corturi. Ar fi nevoie de pături, pelerine, dar cel mai important, ne-au cerut dacă le putem trimite lanterne, baterii, acumulatori pentru telefon pentru că se așteaptă să nu mai aibă curent, având în vedere că în unele zone din Ucraina nu mai există curent, au fost bombardate rețelele. Ne-au cerut generatoare, mâncare deocamdată au.”, a mai povestit Marocico.

Hotelul NH din Timișoare are 15 camere pe care le-a pus la dispoziția refugiaților.

„Am simțit să fim solidari cu poporul ucrainean. Avem 15 camere disponibile pentru ei, 10 sunt ocupate. Împreună cu restaurantele din Timișoara ne-am concentrat să le furnizăm mesele și cazarea pentru ei. Sunt familii de 3,4 persoane, avem momentan undeva la 15-20 persoane. Mai așteptăm de la București, ei sunt în drum spre Ungaria, mai vin niște microbuze de la Vama Siret, îi așteptăm. Unii își continuă traseul către vest, alții, din păcate, nu au niciun plan. Noi încercăm să le dăm toate informațiile ca să știe încotro ar putea să o ajute.”, a declarat Gabriel Holznagel, administratorul hotelului NH din Timișoara:

La hotelul de pe strada Pestalozzi se și strâng ajutoare pentru cei care au rămas în Ucraina. Toate donațiile vor fi trimise acolo, celor care nu au reușit să plece din țară. Timișorenii au adus alimente, produse de igienă, haine și tot ce au considerat că le-ar fi util oamenilor.

• Tweet
• Pin It