Mai multe personalități academice, precum și fotografi care au surprins prin obiectivele lor spiritul revoluției au fost invitați în cadrul conferinței comemorative a 31 de ani de la Revoluția de la Timișoara organizată de Universitatea de Vest pentru a „developa” amintirile zilelor de sacrificiu național.
„Nu sunt româncă, sunt o străină pentru cei care s-au născut aici. Dar cunosc România din 1986, din comunism. Pentru populația austriacă am ajuns să cred că România a fost imaginată foarte departe și foarte necunoscută. Când izbucnea revoluția aici, în rândul populației nu era cunoscută, nici măcar geografic – România a fost ascunsă sub Cortina de Fier. Povestea mea, unde m-a prins imaginea cea mai puternică, este că după puține zile de știri cu revoluție în care apărea Timișoara și București sub puterea securității, fiind iarnă, cu zăpadă, eu fiind în Carintia, în 25 decembrie făceam o plimbare lungă cu câinele prin pădure și am nimerit neașteptat la o gospodărie deschisă pentru plimbăreți. Acolo aveau un televizor în camera unde primeau clienți, iar cu un ceai în mână mă uitam la pozele din televiziune în care apăreau corpurile moarte ale cuplului Ceaușescu. Am prins piele de găină, a fost un șoc cultural și pentru că aveam prieteni în țară – asta a fost imaginea și efectul asupra mea. M-am dus în ianuarie în România”, a relatat Petrea Lindenbauer, directorul Institutului de Romanistică al Universității din Viena.
O intervenție inedită a fost cea a tinerei artiste Bede Kincso, care a prezentat galeria sa de fotografii realizate din poveștile pe care le-a auzit despre Revoluția din 1989. „Trei culori cunosc pe lume”, numele expoziției semnate de ea, a fost apreciată și premiată la Paris Photo. În creațiile ei, artista a surprins imaginea Daciei autentice, dar și imagini simbolice din gospodăriile cu sobe de teracotă sau imaginea dictatorului, cu fața la perete și unde se identifică elementul de vestimentație românesc – căciula de astrahan.
„O perioadă pe care nu am trăit-o. Este inedit că eu, artistă născută la 6 ani după revoluție, pot vorbi despre ea (n.r – revoluție). Motivația că sunt interesată de perioadă comunistă nu a fost destul pentru fotografii, a trebuit să găsesc ceva nou să prezint. Auzeam de la bunici că în perioada lui Ceaușescu era mai bine, dar nu puteam retrăi atât de mult. La 17 ani am văzut execuția soților și acest video a avut efect mare asupra mea. Mă uit și azi la acest video și îmi amintește de părinți, libertate și imagine. Imaginile sunt create să găsească echilibrul dintre ficțiune și realitate. Pentru generația mea este greu să înțelegi o societate care are restricții de comunicare, iar generației părinților îi e greu să ne înțeleagă cât de greu ne găsim locul într-o lume liberă. Aceste conflicte redau seria mea de imagini. Dacia avariată a tatălui meu îmi aduce, de exemplu, aminte de acea perioadă”, a spus Bede Kincso.
Invitat în cadrul conferinței a fost și fotograful Andrei Pandele, prezent în mijlocul manifestațiilor de la București, care a prezentat în cadrul intervenției o galerie de poze impresionante din perioada 20 – 25 decembrie, reconstituite digital. Cele mai relevante sunt fotografia unui sergent care se bărbierește în ajunul noului an, direct cu lama pe piele, pentru a păstra tradiția, dar și imaginea oamenilor care așteaptă rațiile, pe un tir pe care a fost scris „LIBERTATE”.
„Eu eram arhitect de profesie și fotograf de sport part -time. Văzând ce se întâmplă, am plecat de la serviciu trântind ușa de perete. O imprudență, pentru că aparatul m-a făcut remarcat de un personaj cu șapcă de oțel, care m-a apucat de braț prin mulțime și m-a smuls. Era între Magheru și intrarea pe Dorobanți. M-am dus acasă, m-am schimbat în haine închise și m-am întors să particip la momentul de euforie generală. Eu mersesem în piață și m-am urcat să surprind mai bine pe treptele Comitetului Central. Au vrut să mă dea jos vreo 13, nu m-am lăsat, iar șeful lor m-a întrebat dacă sunt fotograf, i -am arătat ce am în geantă și mi-a spus să poftesc să fotografiez istoria”, a relatat Andrei Pandele, fotograf.
Conferința poate fi vizionată online aici.