FOTO. De ce Hitler nu a avut priză în Banat și ce reprezenta 888 pentru etnicii germani?

Viața comunității germane din Banatul Montan din perioada interbelică este subiectul cercetării doctorului Cristian Rudolf. Autorul analizează viața socială pornind de la originile nemților bănățeni, afinitățile politice, conflictele din sindicat, viața culturală și chiar și infracționalitatea păstrată în arhive.

După un efort constant de cinci ani în documentarea pentru lucrarea sa, profesorul de la Centrul Universitar „Babeș-Bolyai” din Reșița și-a lansat volumul în orașul de pe Bârzava. Cristian Rudolf a mărturisit că a reușit să comprime aproape 40% din materialul disponibil în arhive și că mai este suficient pentru încă două volume. Lectorul universitar doctor a împărtășit o informație care i-a atras atenția în timp ce se afla în parcursul cercetării:

„Referitor la timpul liber și elementul de relaxare, o informație care mi-a atras atenția este legată de construirea și organizarea spațiului în fostul Cinematograf Muncitoresc, care, din păcate, a ars și zona este dărâmată, dar care avea spațiul organizat în perioadă interbelică pe 888 de locuri, reprezentând cele trei elemente de opt ore ale zilei conform crezului profesat de lucrătorii de la UDR din Reșița: opt ore pentru muncă, opt ore pentru odihnă și opt ore pentru folosul și beneficiul personal al fiecărui lucrător”, a povestit Cristian Rudolf.

Cum era viața interbelică pentru etnicii germani din Banat?

„Despre germanii etnici din Banatul Montan în perioada interbelică tratează această carte: «Comunitatea germană din Banatul Montan (1918-1940). Aspecte socio-economice, politice și culturale», care reprezintă o cercetare aplicată cantitativă și calitativă asupra evoluției acestei minorități pe durata a 22 de ani, cercetând problemele politice, economice, sociale, culturale pe care le-au parcurs acești oameni care au trăit în acea vreme în Banatul de Munte, în speță în zona de podiș și munte a județelor Caraș și Severin. Acești etnici germani s-au integrat în curentul general al vieții cotidiene, dar și publice din România Mare, dar și din Europa, prezentând elemente specifice ale vieții din acea perioadă sub toate aspectele. Preluau cultură din Occident din Germania, Austria, Italia, au preluat elemente lingvistice administrative din Regatul României care a devenit statul suveran național unitar din acea perioadă și s-au integrat destul de bine în toate aspectele existenței”, a declarat profesorul universitar Rudolf.

De ce virusurile Fascismului și Comunismului nu au molipsit germanii din Banat?

„Faptul că majoritatea, undeva la 75-85% lucrau în industrie, câștigau destul de bine dacă nu chiar bine pentru vremea aceea și faptul că lucrând în industrie erau sindicalizați. În sindicat existau oameni de toate etniile: români, germani, maghiari, cehi, evrei, slovaci, croați, sârbi. Elementul de extremism nu prea își avea locul. În general, unde au fost lucrători industriali care aveau un nivel mediu și superior de calificare, aveau salarii bune pentru vremea respectivă, erau sindicalizați, alfabetizați, școliți, elementul de propagandă radicală de extremă stângă sau dreaptă nu și-a mai găsit locul”, a explicat Cristian Rudolf pentru Express de Banat.

Lansarea cărții a fost dublată de expoziția picturilor lui Iosif Vasile Gaidoș, artist plastic pasionat de valoarea industrială a Reșiței.

• Tweet
• Pin It