FOTO. Arheologii români şi maghiari au revenit la Igriș ca să afle secretele mănăstirii cisterciane din 1179

Campania arheologică desfăşurată în situl de la fosta Mănăstire cisterciană din Igriş, una dintre cele mai importante din Regatul Maghiar medieval, a reînceput în această lună. Arheologii de la Muzeul Naţional al Banatului şi cei de la Universitatea Catolică „Peter Pazmany” din Budapesta se află la al cincelea an de săpături şi cercetări la Igriş. Ei vor să scoată la lumină secretele fostei mănăstiri cisterciene Egreş.

Arheologii continuă cercetările în zona bisericii, dar și în perimetrul altui lăcaș de cult descoperit, care are o vechime mult mai mare decât cea cisterciană. Fondată în 1179 ca filială a abaţiei cisterciene de la Pontigny din Franţa, mănăstirea a fost o ctitorie a regelui Béla al III-lea al Ungariei.

„Obiectivul nostru anul acesta este să finalizăm cercetarea bisericii mănăstirii, în zona altarelor, dar să cercetăm şi o biserică mai timpurie decât cea cisterciană, pe care am descoperit-o în 2019. Noi lucrăm cu cei de la Universitatea catolică Peter Pazmany din Budapesta, coordonator fiind domnul Balzs Major, un reputat arheolog medievist, care sapă mai ales în Orientul mijlociu. Este interesat şi de Igriş pentru că aici au fost înmormântaţi Regele Andrei al II-lea, singurul rege cruciat maghiar, şi soţia sa Yolanda. Regele Andrei al II-lea a fost în Siria, la cetatea Margat, unde domnul Balazs Major desfăşoară cercetări arheologice de vreo 15 ani. Avem o colaborare foarte bună cu partea maghiară. Vin cu studenţi, masteranţi şi doctoranzi.”, a declarat Daniela Tănase, arheolog la Muzeului Banatului.

În urmă cu trei ani, arheologii au descoperit ceea ce se pare a fi locul în care a fost înmormântat Regele Andrei al II-lea, care a domnit în perioada 1205-1235, şi soţia sa, Yolanda de Courtnay, decedată în 1233, despre a căror înhumare în incinta mănăstirii se ştie din surse documentare. Structura a fost găsită în apropierea altarelor, o construcție din cărămidă, dreptunghiulară.

„Am presupus că este locul de înmormântare al Regelui Andrei al II-lea. Nu ne-am aşteptat să mai găsim sarcofagul, biserica şi mănăstirea au suferit distrugeri importante încă din perioada medievală. Dar presupunem că acea construcţie nu poate să fie decât cripta unde a fost înmormântat regele. La coloana paralelă am găsit o altă structură, la fel, presupunem că este locul de înmormântare a reginei. Oase nu am găsit, nu avem şanse să mai găsim. Important e că am dovedit că aici au fost înmormântaţi. La Igriş este locul mormintelor regale.”, a povestit Daniela Tănase.

În biserică, dar și în jurul lăcașului, arheologii au mai descoperit morminte, schelete umane, obiecte de uz personal, arme, dar și o monedă din aur, bizantină. Specialiștii sunt curioși să știe și care era planul bisericii mănăstirii. „Am săpat mai ales în zona bisericii, am găsit obiecte care au aparţinut defuncţilor, aplice de centuri, inele, mărgele, fragmente ceramice, vase, căldări din lut, chei, obiecte de uz cotidian, arme, vârfuri de săgeată, de lance, pietre sculptată, gresie, marmură roşie, obiecte din bronz. Sperăm să găsim mai multe să ne spună despre viaţa cotidiană a mănăstirii.”, a concluzionat Daniela Tănase.

Mănăstirea a fost devastată în urma invaziei tătare din anul 1241, renăscând apoi, după plecarea tătarilor, în 1247. Un nou asediu a avut loc în timpul răscoalei cumanilor din 1282, însă mănăstirea a fost apărată cu succes. Lăcașul a mai funcţionat până la 1551, când a fost distrusă definitiv de otomani.

• Tweet
• Pin It