Fostul premier Sorin Grindeanu îşi evaluează trecutul. „Să ştiţi că nu trăiesc din regrete!“

Șeful ANCOM, Sorin Grindeanu, a acordat un amplu interviu Agenției Naționale de Presă Agerpres, în care a vorbit despre trecutul și viitorul său. Câteva dintre aceste întrebări am socotit că sunt importante și pentru locuitorii din Caraș-Severin, fapt pentru care le și redăm mai jos.

AGERPRES: Aţi fost o vreme şeful Guvernului… Regretaţi ceva din perioada aceea?

Sorin Grindeanu: Regret faptul că pe vremea când eram prim-ministru semnam mai puţine hârtii faţă de ceea ce se întâmplă acum, şi nu glumesc. Dar să ştiţi că nu trăiesc din regrete. Ar fi o ipocrizie din partea mea să spun că nu mi-aş fi dorit să-mi duc mandatul până la capăt. Mai aveam foarte multe lucruri de făcut, dar acum am o cu totul altă „misiune”, pe care vreau să o îndeplinesc cât mai bine. Îmi place, e domeniul meu. A trebuit să existe o perioadă de muncă de convingere a multora, dar în primul rând a celor din ANCOM, să accept să vin aici. Luând această decizie, cred că rolul meu e să-mi fac treaba cât mai bine aici. Nu e timp de regrete.

AGERPRES: Aţi mai accepta vreodată funcţia de premier?

Sorin Grindeanu: Nu vreau să pară la modul evident că evit întrebarea dumneavoastră, dar eu cred că, în această etapă, ceea ce fac aici, dincolo de faptul că îmi place foarte mult, e ceea ce mă preocupă la modul foarte serios. Funcţia de la ANCOM a însemnat, odată cu acceptarea acesteia, să ies din politică, ceea ce am şi făcut. Nu mi-a fost uşor, pentru că am fost mulţi ani membru al unui partid politic, dar în momentul în care am luat această decizie, am luat-o.

AGERPRES: Comisia Europeană a atenţionat, recent, România asupra progreselor lente în digitalizarea serviciilor publice şi a afirmat că nu există coordonare atât în Guvern, cât şi între Executiv şi mediul IT. Aşa este?

Sorin Grindeanu: Sunt de acord cu ce spune Comisia. Ar trebui un efort mai mare, nu că lumea nu-şi doreşte să fie un grad mai mare de digitalizare… Când spun lumea, mă refer la factorii de decizie. Există un soi de rezistenţă în digitalizare, şi poate dintr-un anumit punct de vedere e şi normal. Ce înseamnă lucru acesta? Vă dau un exemplu din experienţa proprie: a existat în 2015, pe vremea când eram ministru la Comunicaţii, posibilitatea să reluăm un proiect care fusese declarat pierdut. Era pe fonduri europene şi se referea la digitalizarea actelor de stare civilă. Tot ce însemna evenimente de viaţă, de la naştere până la moarte. Aveam, deci, această posibilitate. Toţi factorii de decizie din acea perioadă şi-au dat acordul, fie că vorbim de ministerul pe care îl conduceam, fie că vorbim de Ministerul de Interne. Lucrurile s-au blocat, însă, într-o birocraţie tipică la nivel de birouri, servicii, direcţii din diverse ministere. 

De ce consider, dintr-un anumit punct de vedere, normală o atitudine de acest tip? Pentru că sunt oameni care au fost învăţaţi să aibă în subordinea directă diverse lucruri şi care, probabil că odată cu acest proces, au impresia că îşi pierd din rostul sau importanţa pe care o au în această ierarhie.

Așa cum reiese și din acest interviu, la preluarea mandatului Sorin Grindeanu spunea că vrea să facă în așa fel încât, de câte ori se va întoarce acasă, să nu îi fie rușine. Din păcate, demiterea sa mult mai devreme decât mandatul primit l-a făcut să nu poată pune mai nimic în aplicare din tot ce plănuise pentru Caraș-Severin și locurile natale.

• Tweet
• Pin It