Foștii deținuți politici își amintesc de „Dunărea roșie” de pe vremea comuniștilor

Foştii deţinuţi politici şi foştii deportaţi în Bărăgan au retrăit momente emoţionante în Clisura Dunării, ocazie cu care şi-au adus aminte de cei care au murit încercând să treacă înot Dunărea, pentru a scăpa de comunism.

„Am avut bucuria de a ne întâlni şi reîntâlni cu foştii deţinuţi politici şi foştii deportaţi în Bărăgan din filialele AFDPR Braşov şi Bucureşti, care au venit în zona noastră pentru a rememora ceea ce au trăit în urmă cu mulţi ani, momente de mare încărcătură emoţională, atât din punct de vedere istoric, cât şi sufleteşte. Mulţi au încercat, în anii 1949, 1950, 1951, să treacă înot Dunărea, pentru a ajunge pe pământul libertăţii, o Dunăre însângerată, după ce mulţi şi-au pierdut viaţa aici, înecaţi, alţii fiind capturaţi şi bătuţi mai apoi în miliţiile din zonă, de unde au fost transferaţi în penitenciarele din ţară, dar şi seceraţi de gloanţele soldaţilor care păzeau frontiera, doar pentru că au visat să fie liberi”, a declarat Cornelia Fetea, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Foştilor Deportaţi în Bărăgan din Caraş-Severin.

În opinia acesteia, tinerii trebuie să păstreze vie memoria celor care au dispărut atunci. „Din această parte a ţării au fost deportaţi mulţi oameni, deopotrivă români şi sârbi, având în vedere că în 1951 exista un conflict între preşedintele Iugoslaviei de atunci, Iosip Broz Tito şi Moscova, fapt pentru care s-a dorit să se scape de fruntaşii satelor şi de cei care opuneau rezistenţă comunismului. Au fost deportaţi, din Caraş-Severin, români, sârbi şi cehi. Toate acestea ar trebui cunoscute de tineri, pentru a păstra vie, pe mai departe, memoria celor care au dispărut”, a afirmat Cornelia Fetea.

Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, a subliniat necesitatea cunoaşterii de către tineri a istoriei. „Această zonă, Orşova – Moldova Nouă, am intitulat-o «Dunărea Însângerată» şi este motivul pentru care am venit aici. Lăsând la o parte frumuseţile defileului Dunării, noi nu putem să-i uităm pe cei care au încercat să scape din lagărul comunist, încercând să treacă fluviul spre Serbia, iar mai apoi spre Occident, dar care au fost împuşcaţi de către grăniceri. Curentul fluviului ducea cadavrele pe malul sârbesc, fapt pentru care, în ţara vecină, sunt sute de morminte cu persoane neidentificate. De aceea facem aceste excursii în care luăm cu noi şi tineri, pentru a cunoaşte istoria părinţilor, bunicilor sau străbunicilor lor”, a arătat acesta.

La eveniment a luat parte şi primarul oraşului Moldova Nouă, Adrian Torma. „Am avut bucuria să fiu alături de foştii deţinuţi politici şi foştii deportaţi în Bărăgan. A fost un moment excepţional şi extrem de emoţionant pentru mine, mai ales că până acum nu am avut contact cu ceea ce s-a întâmplat în perioada respectivă, decât din cărţile de istorie. De data aceasta am ascultat poveştile pe viu şi mi-aş dori ca toţi copiii şi tinerii să ajungă să le cunoască. Eu sper că s-au simţit bine la noi. Sper, de asemenea, ca pe viitor, printr-un monument ce va fi ridicat la Moldova Nouă, să ne aducem aminte, în permanenţă, de aceşti oameni extraordinari, care au luptat împotriva regimului comunist, în cea mai grea perioadă”, a precizat el.

Primarul spune că, departe de a fi fost o întâlnire instituţională, a luat cele câteva ore petrecute cu aceştia ca pe o inestimabilă lecţie de istorie românească. „Am avut deosebita onoare să petrec câteva ore cu o delegație a Asociației Foştilor Deportaţi în Bărăgan, care au venit în zona noastră pentru a vedea locurile în care sute sau mii de români au murit încercând să traverseze Dunărea spre calea libertății şi eliberării de regimul comunist. Am fost extrem de emoționat şi mișcat de poveștile reale de viață trăite de acești oameni minunați şi vreau să împărtășesc cu dumneavoastră cuvintele unui deportat şi ocnaş în temnițele comuniste: «Să nu uitam că noi nu avem vârstă. Trebuie să murim tineri, în picioare drepți ca brazii şi tari ca stejarul şi stânca românească. Dar niciodată să nu te agăți de sus, ci să ai picioarele bine înfipte în pământul patriei»”.

„Sunt cuvinte pline de patriotism şi demnitate faţă de glia strămoșească. Sunt cuvintele unui patriot care era în pușcăria comunistă de peste 10 ani. De ce? Pentru că venea dintr-o familie înstărită şi educată”, a declarat Torma.

Edilul din Moldova Nouă mai crede că în 2016 nu avem voie să uităm ororile comunismului şi ca atare a luat decizia ca, în mandatul său de primar, să fie ridicat un monument în cinstea acestor adevărați eroi.

„Mulțumesc eroului meu care m-a impresionat cu cuvintele dumnealui, mulțumesc doamnei președinte AFDPDB CS Cornelia Fetea, mulțumesc domnului Crivacucea Mihai pentru sprijinul acordat şi mulțumesc lui Dumnezeu pentru acești patrioți adevărați! Puterea de a iubi România stă în noi!”, a conchis Adrian Torma.

• Tweet
• Pin It