Fără alegeri! Deblocarea alegerilor parțiale are câștig în instanță, dar vine prea târziu

Fostul prim ministru liberal Ludovic Orban, acum lider al Partidului Forța Dreptei, a contestat blocarea alegerilor parțiale. Demersul lui Orban este mai vechi, dar de această dată el a avut câștig de cauză în justiție.

Câştigând definitiv procesul împotriva Guvernului, Orban a obţinut obligarea Executivului să organizeze alegeri locale parţiale în 57 de localităţi în care mandatele de primar au fost declarate vacante sau în care Consiliul local a fost dizolvat, între care și Municipiul Lugoj.

Este un subiect despre care s-a discutat intens în Lugoj, având în vedere suspendarea primarului ales, Claudiu Buciu. El a fost demis din funcție în 9 iulie 2022, de către prefectul Mihai Ritivoiu, pe motiv că și-a schimbat domiciliul, din Lugoj, în Germania, lucru interzis de lege, pentru un primar în funcție. Din acel moment, conducerea orașului a trecut la primarul interimar Bogdan Ștefan Blidariu.

În soluția Curții de Apel București, se spune: „Obligă pârâtul Guvernul României la emiterea hotărârii de Guvern prin care să stabilească data organizării alegerilor parțiale locale și să declanșeze procedura de organizare a acestor alegeri pentru funcția de primar și pentru consiliul local în toate circumscripțiile electorale care sunt evidențiate în situația centralizată emisă de Autoritatea Electorală Permanentă, ca fiind circumscripții electorale în care mandatul de primar a devenit vacant, respectiv consiliul local a fost dizolvat”.

Demersul lui Orban și al Partidului Forța Dreptei pare a fi încununat de succes, dar este greu de transpus în practică, pentru că, așa cum ne-au sesizat surse autorizate din AEP, intră în contradicție cu legea care reglementează alegerea autorităților locale.

În Legea nr. 115 din 19 mai 2015, care reglementează alegerea autorităților administrației publice locale, se prevede fără echivoc, la articolul 132, aliniatul 2: „Cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se mai organizează alegeri pentru consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București, consiliile județene, primari, primarul general al municipiului București și pentru președinți ai consiliilor județene”.

În aceste condiții, având în vedere contradicția cu prevederile legii 115, este puțin probabil să avem alegeri anticipate.

În luna octombrie a anului trecut, prefectul de Timiș, Mihai Ritivoiu, declara că așteaptă semnalul guvernamental pentru a declanșa alegerile anticipate: „Noi am înaintat Guvernului situația de la Lugoj, de fapt în fiecare lună suntem obligați să informăm la nivel guvernamental despre situația existentă. Știu că, în urmă cu câteva săptămâni, s-a făcut o centralizare, pentru că Guvernul analizează oportunitatea organizării de alegeri anticipate la nivel național în localitățile care nu au primar”.

Până la acel moment, Guvernul nu luase o decizie în acest sens. Conform legii, alegerile anticipate ar fi trebuit organizate în termen de 90 de zile de la demiterea primarului, acesta fiind depășit de mult în cazul Lugojului.

În afara argumentelor de ordin legal din Legea 115, sunt și argumente de ordin financiar și logistic. Organizarea alegerilor anticipate necesită fonduri consistente și un important efort organizatoric, pe fondul unui climat economic național și internațional nu tocmai favorabil. Trebuie menționat că este vorba despre organizarea unor alegeri care nu sunt doar anticipate, ci și parțiale. În urma lor, rezultă alegerea unui primar care ar avea la dispoziție doar câteva luni de mandat, interval insuficent pentru a transpune în practică orice proiect electoral.

• Tweet
• Pin It