Cărășenii sunt mari consumatori de cartofi și varză, cel puțin potrivit unui studiu realizat de Gândul. Cele două legume sunt vitale pentru mesele bănățeanului, asta pentru că atât carnea, cât și restul alimentelor sunt piperate la nivel de județ, cu prețuri mult prea ridicate pentru vântul din buzunare.
Mafia din piețele cărășene a pus sub papuc rolul țăranului autentic care umplea tarabele cu marfă proaspăt culeasă din grădină. Având în vedere faptul că prețul cărnii oscilează între opt și până în 15 lei pe kilogram, cărășenii au declasat de mult pulpele de pui și grătarele din piramida alimentației zilnice.
Ce a mai rămas sunt legumele, care încă se bucură de prețuri acceptabile. Varza și cartofii de pe tarabele județene nu costă mai mult de un 1,5 lei pe kilogram. Cu toate acestea, ce alte substanțe mai cumpără bănățeanul pe lângă roșia sau cartoful din plasă doar importatorii știu. Mulți se mulțumesc și cu legume tratate în fața prețurilor destul de mici.
În fața produselor de import, puțina marfă autentică trebuie ridicată la prețuri mult mai piperate, pentru a se diferenția de bombele chimice de pe tarabe. Astfel, dacă prețurile la varză, cartofi, ardei și roșii de import sunt înghițite cu ușurință de cumpărători, prețurile la ceapă, mere și telemea, de multe ori „made in Caraș-Severin”, sunt destul de umflate. Pentru un kilogram de ceapă, cărășeanul scoate din buzunare până la trei lei, iar pentru mere este obligat să renunțe până la șapte lei. Când vine vorba despre telemea, care încă păstrează tradiția țăranului autentic, prețurile pot ajunge până la 30 de lei pe kilogram.
Care ar fi soluțiile pentru ca legumele autentice să recâștige teren pe tarabe?
Din păcate, comercializarea legumelor pe piețele din Caraș-Severin s-a transformat într-o adevărată mafie. Cartofii, ardeii sau roșiile importate au înghițit cu totul produsele mult mai perisabile, dar fără aditivi, cultivate cu trudă de țărani. Cauza acestui fenomen se pune în cârca țăranului. Din lipsă de interes, cărășenii cultivatori s-au dat bătuți în fața produselor chimice aduse de alții.
Soluția pentru această situație stă tot în mâinile lor. Pentru ca legumele autentice să ajungă iar pe tarabe, cultivatorii ar trebui să se organizeze în grupuri de producători. Totuși, această opțiune nu pare să trezească prea mult interes. Fala bănățeanului fiind mare, nu se admite ideea ca „roadele” să fie împărțite la mai mulți.
„Direcția Agricolă nu poate să dirijeze producția oamenilor. Nu avem ce face. Sătenii trebuie să se organizeze singuri în grupuri de producători pentru a-și ușura munca. Am demarat mai multe întâlniri cu oficialii satelor din județ, să îi inițiem, pentru ca ulterior ei să se organizeze în grupuri de producători, dar nu există în Caraș niciun astfel de grup. Oamenii nu doresc totul la grămadă”, a explicat Mariana Brujan, din partea Direcției Agricole Caraș-Severin.
Foto: Octav Ganea