Medicul timișorean Mihai Gafencu trage un semnal de alarmă cu privire la pericolele care ne amenință sănătatea. Pe de o parte sunt bolile infecțioase care vor lovi tot mai tare în lipsa vaccinării, pe de alta este rezistența la antibiotice.
Potrivit medicilor de la Spitalul de Copii Louis Țurcanu din Timișoara, 262 de copii au fost confirmați cu rujeolă, anul acesta. Spre comparație, în 2023 au fost confirmate doar două cazuri. În acest context, Mihai Gafencu, directorul medical al Spitalului de Copii Louis Țurcanu din Timișoara, vorbește despre revenirea în formă mai acută a unor boli „cu care noi nu mai știm să luptăm” și pentru care „unii dintre noi nu mai știu să pună diagnosticul”. Motivul: scăderea ratei de vaccinare. Rujeola este o boală care poate fi prevenită prin vaccinare.
„Rujeola ca boală virală – vaccinul se numește ROR – este una dintre primele care a reacționat pentru că am scăzut sub 70 și ceva la sută de persoane vaccinate. Gândiți-vă că DTP e de la diftero, difterie. Nu știu dacă cineva mai știe între medicii sub 35 de ani să recunoască difteria pentru că cel puțin eu nu am văzut în ultimii 40 de ani. Nu ni s-a predat la școală decât teoretic. În comunism eram cu toții vaccinați, nu ne întreba dacă vrem să ne vaccinăm. Și atunci nu am mai avut. Pe când acum, nici adulții nu mai sunt protejați. Noi nu mai suntem protejați. Vaccinul acela a avut o eficiență de 10, 12, 15 ani. Iar noi nu am făcut boala atunci pentru că nu exista cine să vină bolnav în jurul nostru. Acum, dacă voi fi adultul numărul 9, acel nevaccinat, intră unul îmbolnăvit și sunt 8 vaccinați, eu voi face boala. Ministerul a făcut ce trebuia să facă, din punctul de vedere al legislației, a introdus vaccin pe care poți să ți-l comanzi prin medicul de familie. Dar te întreb: noi știm că beneficiem de lucrul ăsta? Ni s-a spus până acum de către cineva, măcar în lumea medicală, cu explicații pertinente? Pentru că analfabetismul funcțional ne face să avem oameni care nu pricep nici măcar ceea ce scrie foarte clar pe o hârtie, dar mai să avem situații în care ceva de genul acesta se petrece, când tocmai un vaccin care trebuia să ne fie făcut la toți a început să dea copii bolnavi prin spitale?”, a declarat pentru expressdebanat.ro Mihai Gafencu, directorul medical al Spitalului de Copii Louis Țurcanu din Timișoara.
Pe lângă rujeolă, Mihai Gafencu vorbește și despre apariția altor boli, dispărute în ultimii 40 de ani.
„Timișul, nu trebuie să ne ascundem, are cel mai mare număr, 29 de cazuri deja, din care cele mai multe au fost în spitalul de copii care nu este spital de boli infecțioase, dar ne-am dezvoltat și noi o structură, diagnosticăm, tratăm. N-au fost cazuri grave, de tuse convulsivă, dar e mare lucru că le-am recunoscut și le-am și testat. Acum avem dovadă: 11 cazuri testate și diagnosticate, dintre cele nevaccinate. Pentru că problema era că am avut, anul acesta, un număr de 21 de cazuri cu suspiciune în spitalul nostru, din care 13 au fost confirmate; 8 cazuri nu s-au confirmat. Dintre acestea, 5 pacienți au fost vaccinați, un pacient cu vaccinare incompletă. Iar 9 nevaccinați. Adică raportul e de 6 la 9. Deci cum să justific eu faptul că sunt nevaccinați?”, a explicat medicul potrivit căruia medicii sunt cei care ar trebui să informeze populația cu privire la efectul vaccinului.
O altă problemă înregistrată în România e legată de consumul masiv de antibiotice. Pericolul e că organismul dezvoltă rezistență.
„Bacteriile sunt o altă parte rea a vulturului bicefal care ne va lovi în următorii ani. Sunt niște germeni selectați prin lipsa de grijă în prescrierea antibioticelor, un lucru care s-a întâmplat în toate țările, dar în România mai cu seamă în perioada de după 1990. (…) În zonele cu medici conștienți s-au constituit comisii ale medicamentului, de antibioterapie care au încercat să limiteze, după modelul occidentului. Problema nu e că se întâmplă, căci rezistența antibacteriană este un fapt, ci persistența în greșeală, acel perseverare diabolicum. Când vedem acum că suntem țara cu cei mai mulți germeni rezistenți la antibiotice, că suntem țara care aruncă în continuare cu antibiotice pentru patologii care nu sunt indicate și care ne fac să fim cei mai mari cheltuitori de antibiotice din toate spitalele de același tip… antibioticele performante, cele care ar trebui să fie de rezervă, sunt printre primele 5, 6, 7 produse cele mai scumpe folosite din spital și asta înseamnă și o povară pe bugetul spitalului. Asta nu înseamnă că noi nu tratăm un copil care are nevoie de un antibiotic. (…) Politicile de antibioterapie schimbate de curând în spital vor da rezultate în câțiva ani. Lucru dovedit în cam toată lumea.”, a explicat medicul pediatru.
În plus, există și pericolul întețirii infecțiilor nosocomiale.
„Sunt germeni creați de antibioterapie. Exemplele sunt multiple: clostridiumul este unul care lovește acum în față România, pe care va trebui să ni-l asumăm, să îl recunoaștem, să căutăm sursele, să ne gândim la sursa intraspitalicească, la sursa externă, la apă, canalizări, la metode prin care noi până acum am încercat să combatem și care sunt depășite. De aceea am achiziționat și în acest proiect dedicat nosocomialelor niște lucruri care nu par direct legate, dar ne-am dus cu o paletă largă încercând, noi fiind un spital care chiar nu ne confruntăm cu infecții nosocomiale sau decese, dar suntem conștienți că dacă nu ne facem în ogradă curat, mai ales că și raportăm și nu ascundem sub preș, vom deveni unii dintre cei mai expuși.”, a concluzionat directorul medical al Spitalului de Copii Timișoara.