Este ipoteza despre care am discutat cu Titus Susan, inspector-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic” din Caraş-Severin. Cum, dar mai ales cu ce ar interveni pompierii cărăşeni în cazul unei astfel de catastrofe, cum ar colabora cu celelalte insituţii abilitate în asemenea situaţii şi dacă oamenii din subordinea sa s-ar mişca mai bine decât colegii lor care au intervenit în Apuseni sau pe Lacul Siutghiol sunt doar câteva dintre întrebările la care şeful ISU ne-a răspuns cu amabilitate.
Domnule Susan, mai multe dintre inspectoratele pentru situaţii de urgenţă din ţară s-au făcut de râs în ultima vreme cu ocazia unor misiuni de salvare, cum au fost cele din Apuseni şi din judeţul Constanţa, de pe Lacul Siutghiol. Cum şi, mai ales, cu ce s-ar interveni într-un caz similar, pe care nu ni-l dorim, în Caraş-Severin?
Sunt mai multe instituţii care conlucrează şi intervin pentru lămurirea situaţiei respective, nu depinde numai şi numai de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă. Cum s-a observat şi în alte situaţii de asemenea anvergură, nu tot timpul pompierii sau cei de la alte instituţii ajung primii. De ce?! Pentru că aceste intervenţii nu sunt într-un mediu urban, să zicem aşa, ele se pot întâmpla oriunde pe teritoriul judeţului şi atunci primii ajung cei care sunt mai aproape de locul evenimentului. E normal să fie aşa, noi nu avem efective în fiecare localitate şi în fiecare zonă din judeţ, în aşa fel încât să fim în timpi operativi acolo. Cei care intervin în asemenea cazuri sunt cei care se află cel mai aproape de locul evenimentului. În momentul în care se primeşte apelul la 112, în ascultare sunt şi alte instituţii şi atunci fiecare intervine în funcţie de dotarea pe care o are şi în funcţie de competenţe şi atribuţii. Nu intră numai în competenţa ISU, există o colaborare. Să sperăm să nu se mai întâmple de acum încolo la nimeni astfel de accidente. Trebuie spus că, în funcţie de locul unde se întâmplă, apar şi unele greutăţi. Cu orice efort, cu ceea ce ai în dodare, nu poţi să ajungi chiar în timpii cei mai operativi.
Pentru că aţi adus în discuţie dotarea instituţiilor abilitate în caz de urgenţă, ISU „Semenic” are cu ce interveni în cazul unor situaţii speciale, cum au fost cele amintite?
Avem în dotare aproximativ ceea ce au şi ceilalţi. Avem acele autospeciale de intervenţie pe care le au toate instituţiile, avem bărcile respective, avem şi maşini mai mici, dar în anumite zone nu se poate ajunge cu autospeciala, trebuie să ajungem pe jos. Atunci tot de forţa umană discutăm, în primul şi primul rând de cei care sunt cel mai aproape de situaţia respectivă şi de modul cum colaborăm cu ei.
Motoarele bărcilor din unitatea pe care o conduceţi pornesc sau ne putem aştepta la surprize neplăcute, ca în cazul acţiunii de salvare a echipajului de pe elicopterul SMURD prăbuşit în Constanţa?!
Motoarele se pot defecta oricând, poţi să mergi cu maşina pe drum şi să se defecteze. Personalul instituţiei, şi nu numai la noi, în toate inspectoratele din ţară, face verificări. În fiecare dimineaţă maşina se verifică, se dă în primire de la o persoană la alta, dar din punct de vedere tehnic se poate întâmpla ca în momentul în care ai o intervenţie să nu pornească. Sunt probleme tehnice, nu ţin de voinţa umană.
Nu ţin cumva şi de investiţiile în astfel de maşini, bărci şi alte echipamente, de gradul de uzură, de felul în care sunt întreţinute şi, eventual, reparate?
Tehnica asta depinde foarte mult de fondurile financiare pe care le ai şi de implicarea oamenilor în verificarea şi întreţinerea lor. Dar sunt factori care contribuie mai mult sau mai puţin la bunul mers al tehnicii sau la defectarea ei. Când nu ai o tehnică de intervenţie bună, se pot întâmpla şi lucruri din astea, ca la Constanţa.
Tot timpul e loc de mai bine, dar se poate spune că ISU „Semenic” are cu ce interveni în situaţii speciale? Putem exclude din start ca pe raza judeţului să se repete scenele caraghioase văzute de o ţară întreagă în Apuseni şi la Constanţa?
În momentul de faţă e loc de mult mai bine, niciodată nu poţi spune că ai tot ce trebuie pentru fiecare situaţie care apare. Noi trebuie să intervenim şi să ne adaptăm în funcţie de situaţie. Cu ceea ce avem la îndemână trebuie să fim inventivi în aşa fel încât să salvăm oamenii, să nu ajungem la pierderi de vieţi omeneşti.
Judeţul Caraş-Severin are de toate, munţi, lacuri, păduri, cu alte cuvinte, oricând pot apărea situaţii neplăcute şi care să presupună operaţiuni de salvare foarte dificile. În cazului unui aparat de zbor prăbuşit în Lacul Văliug, spre exemplu, pompierii cărăşeni s-ar descurca mai bine decât au făcut-o colegii lor?
Avem aceleaşi dotări pe care le-au avut şi cei de la Constanţa. Atât doar că noi, probabil, nu am fi avut acea barcă permanentă a unei firme sau a administratorului lacului. Avem bărci, avem peridoace, dar cât durează deplasarea de la baza unităţii până la Văliug?! Câteva zeci de minute, în funcţie de anotimp, de trafic, şi atunci când ajungi vezi ce se mai poate face pentru a salva viaţa unui om sau pentru a limita evenimentul să nu se propage mai departe. Asta trebuie să înţelegem noi: că nu poţi să ai pentru fiecare loc un om în permanenţă, în două minute să fie la faţa locului. E foarte important şi dacă se primeşte informaţia cât de cât corect. Când se primeşte apelul la 112, de obicei, persoana respectivă e panicată, e greu să obţii de la ea date şi informaţii ca să determini exact unde să te duci sau ce trebuie să faci. Atunci dai drumul la forţe şi revii cu apelare în aşa fel încât să afli mai multe date în folosul derulării intervenţiei optime.
În speţele la care am tot făcut referire, colaborarea dintre instituţiile care intervin în situaţii de urgenţă a lăsat de dorit. Stau altfel lucrurile în Caraş-Severin?
Din punctul nostru de vedere avem colaborare foarte bună cu instituţiile MAI. Când situaţia impune şi intervenţia altor forţe, inspectorarul ia legătura cu ele şi le direcţionează către intervenţia respectivă.
Cele două accidente aviatice, de fapt modul în care s-a intervenit pentru salvarea celor implicaţi, a condus la o serie de măsuri şi planuri noi de intervenţie. Aţi reevaluat posibilităţile ISU „Semenic” şi ale celorlalte instituţii alături de care interveniţi în caz de urgenţă?
Se lucrează la întocmirea unor documente de capabilităţi să vedem la nivelul judeţului cum pot să acţioneze instituţiile şi timpii de intervenţie pentru că trebuie făcut şi lucrul ăsta. S-au demarat acţiuni pentru a verifica operativitatea şi modul în care se colaborează pentru intervenţii.
În concluzie, să fie siguri cetăţenii judeţului că în cazul unei situaţii de genul celor de la Constanţa sau din Apuseni salvatorii cărăşeni nu se vor rătăci pe drum şi vor da o şansă la viaţă celor care au nevoie de ei?
Toţi cetăţenii acestei ţări pot să aibă încredere în pompieri, pentru că noi suntem în folosul comunităţilor şi încercăm să intervenim acolo unde este nevoie de noi. După posibilităţile pe care le avem! Noi încercăm să salvăm oamenii şi să evităm propagarea mai mare a dezastrului. Şi în colaborarea dintre instituţii trebuie să avem încredere, pentru că şi ele fac parte din această mare familie a celor care intervin. Fiecare intervine pe domeniul lui de competenţă. Ar mai fi un aspect ce trebuie luat în seamă, pentru că, în momentul de faţă, la nivelul judeţului, primul val al intervenţiei trebuie desfăşurat de autorităţile publice locale. Ele sunt mai aproape. În afară de Reşiţa, Caransebeş, Oraviţa, Moldova Nouă, unde sunt subunităţi de pompieri, aceste autorităţi locale au obligaţia locală să-şi doteze serviciile voluntare sau să-şi înfiinţeze servicii voluntare dacă nu sunt formate şi să asigure toată dotarea ca să poată interveni în primul val, adică să menţină situaţia sub control până ajung forţele pompierilor, Poliţia, Salvamontul şi toate celelalte. Autorităţile locale ar trebui să fie primul eşalon al intervenţiei. Intervenţia se face cât de cât gradual. De asta au ajuns în unele situaţii primii la faţa locului cetăţenii sau pădurarii sau şeful de post sau oricine altcineva. Ei cunosc cel mai bine terenul. Nu poţi să spui că pompierul trebuie să ştie fiecare cărare din Caraş-Severin. De asta există Salvamont, pădurar, poliţist sau jandarm montan.
Vă mulţumesc!
Șoferii care circulă pe Clisura Dunării ar trebui să fie în siguranță. Lucrările de consolidare a versantului și de protecție se apropie de 90%. Vor fi gata la început...
Profesor din Lugoj, acuzat de comportament neadecvat. Poliția face anchetă
Informare privind depunerea solicitarii de emitere a Avizului de Gospodărire a Apelor
Informaţiile publicate de expressdebanat.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Vezi termeni și condițiiTel./Fax: 0355.429.481
WhatsApp: 0723.101.061
contact@expressdebanat.ro
publicitate@expressdebanat.ro
Reșița, Str. Făgărașului Nr. 10
Toate drepturile rezervate. © 2024 Express de Banat. ISSN 2248 – 1281
Dorinel, Frunzăverde, Firţulescu, Liga I se tot vorbeşte, dar despre cordonul ombilical Stepanescu – Rufă s-a aşternut tăcerea……
Daca doma prefect citeste si presa de pe net il intreb prin intermediul ziarului d-tra: plecam la Ipotetica problema .La ,o catrastrofa naturala, cutremu puternic, viitura exrema, barajul x, cedeaza,nivelul apei in RESITA a fost calculat… Deci,ce facem,, cu ce intervenim ,,pompierii , ISU,statia de salvarea, sunt sub cota de inundatii- oameni materiele,ce ajuta, la salvari de bunuri si vieti omenesti.POT ELE SA FIE PUSE LA ADAPOST, SA SE INTERVINA, LA TIMP ULTERIOR.?ORI LE IA VALUL….?
Din cate stiu eu in Caras Severin nu mai sunt scafandrii… nu sunt sigur daca ISU are chiar si in resita scafandrii. De voluntari sa nu mai vorbesc(scafandrii) Este o scoala de scafandrii in Timisoara iar instructorul de acolo a fost si el scafandru de interventie mult timp in protectia civila… poate da o mana de ajutor… http://www.asociatiavolare.ro