Eco-inovații realizate de tineri antreprenori. Grijă față de mediul înconjurător prin Programul CLIMATE KIC

Iovator și ecologic sunt cele două cuvinte care descriu  pe scurt Programul CLIMATE KIC. Acesta vizează integrarea educației, a antreprenoriatului și a inovației, având ca rezultat transformarea ideilor în produse sau servicii viabile economic. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș este unicul partener național al celui mai mare parteneriat public-privat de inovare din Europa, concentrat pe schimbările climatice.

Climate Kic-Accelerator este unul dintre cele patru sub-programe ale proiectului. Acesta este cel mai mare accelerator „cleantech” din Europa pentru stagiile inițiale ale start-upurilor, axat pe pregătirea tinerilor pentru primii investitori și clienți și pentru dimensionarea corectă a afacerii.

Pentru a lua parte la program, antreprenorii trebuie să aplice la începutul anului, apoi să completeze un formular online. După un proces de selecție și un interviu se formează echipe. Pe lângă traininguri și workshopuri, echipele consolidate primesc și un sprijin financiar.

„Acceleratorul Climate Kic presupune să aveți o ideea bună, inovatoare de produs sau serviciu nou, astfel încât produsele și serviciile să ajungă cât mai repede pe piață. În primul rând este necesar să aplicați, iar după procesul de selecție se formează echipele. Sprijinul financiar este între 10.000 și 50.000 de euro pentru fiecare echipă, depinzând de nevoile ei și de stadiul în care se află. Scopul proiectului este atenuarea efectelor schimbărilor climatice și în acest sens încercăm să sprijinim ideile inovatoare.”, a spus Cristina Bădulescu, managerul de proiect.

Climate Kic vine ca un ados la nevoia din piață. Vorbim de produse și servicii inovatoare, care se diferențiază de celelalte proiecte start-up.

„Aici suntem într-o componentă care nu este acoperită și anume inovarea. Inovarea comportă un anumit grad de risc. Aceste idei, dacă la sfârșitul acestor luni nu pot fi implementate sau piața nu este pregătită pentru a le adopta, riscul și-l asumă și finanțatorul. Banii nu trebuie returnați în caz de eșec. Încercăm să sprijinim inovarea tocmai prin ideea «încearcă, eșuează, dar încearcă din nou».”, spune Cristina.

Echipele formate sunt împărțite pe trei etape, în funcție de cât de avansată e ideea din punctul de vedere al business-planului și din punct de vedere tehnic.

„În etapa numărul unu (Stage one) sunt echipele la început de drum, care încă nu au modelul de business validat și au nevoie de sprijin. Etapa numărul doi (Meet the costumers) presupune să găsim clienții, să vedem cum putem să definitivăm produsul sau serviciul, astfel încât să existe piață. De multe ori când spunem idei de schimbare a efectelor climatice ne gândim la niște efecte, cauze. De multe ori piața trebuie formată și pregătită. Ea nu este obișnuită să își schimbe obiceiurile și să încerce produse noi. În etapa numărul trei suntem în faza în care avem deja un produs, un serviciu, avem nevoie de investiții pentru a putea scala. Inovarea e importantă atâta timp cât poate fi ușor scalabilă.”, a precizat Cristina Bădulescu.

Cele trei etape pot fi parcurse succesiv de echipe. O echipă care în anul curent se află în stage one poate aplica anul următor în etapa doi sau trei, în funcție de experiența acumulată. Însă scopul principal este ca produsele sau serviciile oferite să ajungă cât mai repede pe piață, iar pentru ca ținta să fie atinsă, aceștia sunt sprijiniți de către un „couch”.

„Au la dispoziție un couch din cadrul Facultății de Economie și de Administrare a Afacerilor. Împreună cu acesta își stabilesc nevoile. Pot însemna achiziționare de echipamente, vizite de studiu, participare la târguri și expoziții, studii de fezabilitate ș.a. Fiecare idee e tratată în mod individual și fiecare beneficiază de un sprijin, acolo unde e nevoie.”, a spus managerul de proiect.

Anul acesta iau parte la proiect cinci echipe, fiecare aflate în etape diferite. Ele sunt puse în diverse ipostaze – de la a gândi în afara produsului și serviciului până la exerciții de creativitate. Una dintre echipe este formată dintr-un tânăr antrenor, fondatorul businessului Veltra Bikes.

„Producem biciclete din bambus laminat. Suntem prima companie din lume care produce acest biciclete. Ele integrează 50% materiale sustenabile și sunt produse 100% în România. Recent am intrat în acceleratorul Climate Kic. Suntem în Stage 3. Această finanțare a venit la momentul oportun, noi am reușit să creștem și avem deja primii clienți. Urmărim să construim o fundație, pentru că ne dorim ca anul viitor să livrăm produsele noastre în țări din Uniunea Europeană.”, a precizat Sabin Dimian, fondatorul Veltra Bikes.

Cea de-a doua echipă este formată din Marisha și Ștefan, producători de brânză vegană Rawckers.

„Fabricăm brânzică de post, care se face din nuci de caju și migdale. E o brânzică care reduce poluarea, pentru că 25% din poluarea globală vine de la văcuțe și atunci consumăm un astfel de produs, o reducem. Avem un impact și asupra copiilor pentru că 60% dintre consumatorii noștri sunt ei. Climate Kic ne-a ajutat prin faptul că noi am avut o idee, iar acceleratorul ne-a propulsat să deschidem afacerea în sine. În prezent, suntem în 30 de magazine din țară. Cererea este foarte mare.”, a spus Marisha.

Echipa cu numărul trei este reprezentată de Marius, fondatorul Re-cycled.

„O mare problemă este poluarea prin plastic, iar ceea ce ne-a deranjat e că în mare parte nu este folosit. Noi am gândit o mașină de injecție de mase plastice, care îți dă posibilitatea să îți produci până la 200 de unități lunar, la un preț redus și din plastic reciclat. E o mașină manuală, topim plasticul de dimensiuni mici și îl injectăm într-o matriță. Climate Kic ne-a ajutat foarte mult pe partea de networking și cunoștințe, iar suportul financiar vine ca o pregătire.” , a precizat tânărul antreprenor.

Dragoș Mircea, de la Out of Box, este membrul celei de-a patra echipe din cadrul proiectului.

„Noi livrăm soluții de design modulare pentru spații alternative, care pot fi spații de locuire, birouri sau tiny house. Lucrăm cu un producător local care are experiență în producția de containere. Prin VLi vrem să optimiză eficiența energetică a unui modul, să optimizăm consumul în termen de energie și să oferim soluții alternative. Încercăm să ne dezvoltăm capacitatea de business, astfel încât să putem să livrăm un produs pe piața europeană.”, a spus Dragoș.

Ultima echipă este reprezentată de Sorin Dabiște și Andrei Bora, fondatorii Reactive Boards.

„Povestea noastră a început acum câțiva ani, când lui Andrei i s-a furat bicicleta și am găsit pe internet un proiect de skateboard electric. Am făcut unul și toată lumea ne oprea pe stradă. Astfel, ne-am dat seama că e o oportunitate de business. În cadrul Climate Kic încercăm să ajungem de la variantă de prototip la produs ce poate fi produs în masă. Dacă 5% din români ar merge cu skateboard-urile de la noi, ar salva 47.000 de tone de dioxid de carbon. E un skateboard normal, roțile din spate au un motor integrat în ele și baterie. Varianta mai nouă este cu telecomandă, pentru accelerație sau frânare.”, a precizat Sorin.

Climate KIC este una dintre Comunitățile cunoașterii și inovării (KIC) creată în 2010 de către Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT). EIT este un organism UE a cărui misiune este de a crea creștere durabilă.

Încă din 2014, CCIA Timiș facilitează integrarea activităților programului în România și participă activ la derularea pachetelor de servicii aferente celor 4 sub-programe (Climate-KIC Journey, Pioneers into Practice, ClimateLaunchPad, Climate-Kic Accelerator), a CLIMATHON și vizitelor de studiu (Study Visits).

• Tweet
• Pin It