Casa Regală confirmă, printr-un comunicat de presă, că MS Regele Mihai I a încetat din viață, în jurul orei 13. De două ori rege al României, dar și Voievod de Transilvania pe timpul domniei lui Carol al II-lea, Regele Mihai a fost legat de Reșița prin studiile făcute, se pare, la Vila Klaus și prin mulțimea de susținători ai săi, majoritatea bănățenilor fiind și regaliști.
Un asemenea exemplu este Nicolae Ciurică, ultimul partizan din Banat. Vorbind despre momentul intrării sale în rândul partizanilor, Ciurică își amintea: „Am depus jurământul şi au urmat patru ani de luptă alături de ei. Patru ani în care am umblat numai cu tricolorul în pălărie şi moneda de 100 de lei în buzunar, pentru că pe ea era chipul Regelui Mihai, pe care îl divinizam”.
Și actualul președinte al PNȚCD Caraș-Severin, Dan Sârbu, s-a pronunțat că regatul ar fi cea mai bună formă de guvernământ pentru România.
Pe 8 noiembrie 2017, Casa Regală anunța că Regele Mihai este „în stare de suferință”, alături de el fiind principesa Margareta și principele Radu, cu ocazia marii sărbători a Sfinților Mihail și Gavriil. Nu a fost organizat niciun eveniment cu ocazia zilei onomastice. La reședință s-au aflat angajații Casei Majestății Sale detașați în Elveția și maicile de la mănăstirile din România care îl asistau pe rege. Cu o seară înainte, pe 7 noiembrie, un trimis al mitropolitului Europei Occidentale și Meridionale, Iosif, i-a dat Regelui Mihai Sfânta Împărtășanie.
Principesa Moștenitoare Margareta și principele Radu au ajuns pe 5 noiembrie în Elveția, după ce starea generală a fostului suveran se agravase și prezenta o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenței.
Regele Mihai a împlinit 96 de ani pe 25 octombrie.
UPDATE, ora 17.55
Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de condoleanțe după moartea regelui Mihai, în care arată că acesta și-a pus viața în slujba națiunii, motiv pentru care vor fi organizate funeralii de stat pentru a arăta că „știm să onorăm cum se cuvine un mare om de stat”.
„Cu credință și încredere în misiunea sa, Mihai I a domnit peste vremuri în care democrația a fost pusă la grea încercare și în care respectarea drepturilor omului a fost o misiune dificilă. Cu toate acestea, rolul său în apropierea noastră de valorile europene este pe deplin cunoscut astăzi. El s-a opus cu tărie extremismelor, în încercarea de a-și salva Țara și Poporul, și de aceea merită pe deplin respectul și omagiul nostru. Ultimul șef de stat al unei puteri beligerante în timpul celui de-al doilea Război Mondial și Mareșal al Armatei Române, Mihai I a contribuit decisiv la scurtarea războiului și la salvarea a sute de mii de vieți omenești. Regele a apărat cu toate puterile și prerogativele sale statalitatea în momentele cele mai dificile ale domniei”, se arată în mesajul prezidențial.
Iohannis evocă și faptul că regele a continuat și în perioada exilului să creadă că România va redeveni un stat european democratic.
„După 1989, ținut departe de țara și poporul său, Regele a continuat să militeze pentru propășirea României. Turneele și misiunile diplomatice pentru aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană ne arată devotamentul prin care a rămas necondiționat fidel Națiunii sale. Modelul său inspirator ne dovedește că pentru Mihai I, a fi în serviciul țării a fost o profesiune de credință”, continuă Iohannis.
Președintele consideră că monarhul trebuie onorat cum se cuvine de către români cu ocazia funeraliilor sale.
„Regele Mihai și-a pus întreaga viață în slujba națiunii române și a servit cu abnegație, demnitate și responsabilitate țara în care s-a născut. Pentru aceste merite, Guvernul va organiza funeralii de stat pentru Mihai I, potrivit rangului și meritelor sale. Astfel, vom arăta că ne respectăm istoria și că știm să onorăm așa cum se cuvine un mare om de stat. De asemenea, îmi exprim speranța că societatea românească și reprezentanții ei politici nu vor lăsa ca moștenirea lui Mihai I să se piardă. Avem în continuare nevoie în viața noastră publică de continuitatea acțiunilor Familiei Regale, care a dovedit în atâtea rânduri utilitatea și simțul datoriei, precum și loialitatea față de interesele fundamentale ale statului român”, a conchis Klaus Iohannis.