Din șpaisul bunicilor s-a născut succesul, transmis din tată în fiu

„Dincolo cresc panseluțe peste tot, câinii sunt cu covrigii în coadă! Nu e, domnule, deloc așa!” Afaceri de succes se fac și în țară. Doar să vrei să muncești.

Exportul forței de muncă și al inteligenței neadaptate specificului cultural, economic și social românesc au transformat România dintr-o societate dinamică și productivă într-un spațiu bătrân, trist și încărcat de probleme, fapt care a afectat major în ultimii 20 de ani toate ramurile de dezvoltare ale țării. De la tinerii care pleacă imediat după facultate până la persoanele trecute de 40 de ani care aleg munca cea mai de jos pentru un trai mai bun, toți sunt motivați de mirajul străinătății, acolo unde banii se culeg de pe stradă.

Tot acest fenomen al emigrării a crescut în mulți dintre antreprenorii rămași acasă deznădejdea și frica de a se mai avânta în planuri mărețe. „Fiecare cu treaba lui! Nu discutăm nimic unii cu alții. Am încercat anii trecuți să iau legătura cu ceilalți parteneri din domeniu, hai să facem o asociație, hai să discutăm ceva, să facem ceva. Să fim informați cu toții. Nu, fiecare este pe turta lui, nu cumva să-mi fure mie rețeta de cârnați sau să-i fur eu lui stilul de afumat. Vorbim și de celelalte domenii, nu avem o unitate, nu avem nimic.

De mult timp am creat o siglă «Comerciant reșițean», care mi s-a părut o chestie foarte mișto. Mi s-a părut o chestie foarte interesantă, ca turist, ca reșițean, ca trecător, uite aici este un producător reșițean. Am folosit locomotiva ca să se lege de Reșita, hai să facem o asociație să ne promovăm noi pe noi care suntem stabili aici, n-ai cu cine. Pentru că să le fac pe toate singur chiar nu pot să mă ocup și de afacere și de familie, care din păcate a ajuns pe locul doi momentan și e trist că vezi copii că ajung la liceu și nu-ți dai seama când au trecut anii”, spune Claudiu Uzoni, administratorul a două afaceri de succes din Reșița: „Biblioteca de afumături” și „Șpais prăvălie faină”.

În ciuda greutăților întâmpinate de-a lungul celor 10 ani de business, Claudiu Uzoni este unul dintre exemplele demne de urmat, tânărul care a învățat meserie de la tatăl său acum conduce și dezvoltă continuu o afacere acasă, în orașul natal, având speranța ca măcar unul dintre fiii săi să preia ștafeta.

„Dacă o iei ca istorie tata a început cu «Marii Mici Uzoni», în ideea în care să-și producă singur marfa pentru ocico. Eu fiind cu mai multe idei, mai tânăr, mai îndrăzneț am început cu rebrenduirea. În momentul preluării magazinului l-am transformat în «Bibliotecă» și mi s-a părut normal să aducem ceva produse naturale de la alți producători locali și am făcut și acest șpais, care are produse de la micii producători locali: de la zacuscă, murături, gemuri, siropuri, brânză maturată, cașcaval, unt de casă, am adus și sifon care mi s-a părut o chestie interesantă, dar și o mașină de înghețată. Din toamna acestui an sper să îmi pun ambiția să fac și niște clătite cu gem de casă. Ideea este să știi să te promovezi. Cumperi din bibliotecă și ți-am dat un premiu din șpais, asta ca să intri să vezi cum este”.

Oamenii preferă să cumpere de la supermarket și nu ceva natural

Tânărul om de afaceri care a ales patria-mamă pentru a-și pune în practică ideile, excluzând „traiul unei vieți mai bune” printre străini își exprimă totuși dezamăgirea față de politicile românești care promovează comerțul prin prisma supermarketurilor în detrimentul produselor tradiționale românești, mult mai sănătoase. „Toți preferă să cumpere de la supermarket pentru că iei totul la un loc, ai super oferte și ești atras ca magnetul. Politica românească este proastă de a băga supermarketurile în mijlocul orașului, că dacă ar fi amplasate la capătul orașului, atunci clientul ar cumpăra de la producătorii locali, dar și de la micul magazin de cartier, care zic eu, cu timpul vor dispărea toate, în acest ritm.

Ca măcelărie noi suntem pe nișă, pentru că vrei un produs natural afumat pe care nu-l găsești în supermarket, vrei un cotlet tranșat, proaspăt pe care nu-l găsești. Toate sunt made în Spania și pline de apă, iar ei forțează pe preț, îți dă ceafa în 15 lei, pe care nici dacă vrei să o cumperi de la abator nu o cumperi cu 15 lei, numai ca să te atragă să cumperi și alte produse pe lângă. Omul a aflat de noi, a gustat afumătura, că unora nu le place că este prea sărată, dar fiind făcute ca la țară, adică le ții în sare și le afumi nu-s injectate, e logic că sunt mai sărate decât cele false din supermarket. Dacă îți aduci aminte, când mâncai cotletul de la bunica era sărat adică asta este și trendul este de a se întoarce lumea la produse tradiționale la produse home made. Cârnații nu sunt toți la fel, că-s făcuți cu mâna, chiar dacă sunt făcuți cu șpriț tradițional, dar nu sunt produse standardizate și cotletul este un pic mai sărat, altul mai putin, pentru că nu poți doar dacă injectezi, le faci industrial, poți să măsori pașii. La mine dacă au stat 5 zile în plus la sare automat este un pic mai sărat”.

Conștientizează consumatorii o afacere ce se respectă și produsele de calitate?

Administratorul celor două afaceri povestește despre însemnătatea businessului său: „Suntem de câțiva ani buni pe piață și cei care ne-au cunoscut au preferat să mănânce de la noi decât de la alții. Dar eu zic ca am vândut și pe baza faptului că suntem cunoscuți. Și ca imagine și cum arăți. Una este să lucrezi cu mânuși, una este să fii prezentabil. Chiar și vestimentația pentru  măcelărie am creat-o special. În măcelărie am investit mult și de doi ani tot am gândit-o, inclusiv lămpile făcute din ligheane, vestimentația, raftul frigorific pentru afumături, tapetul de pe perete care este anii 30, fațada de lemn, care este tot anii 20, 30.

Și pentru că ne respectăm și cei care au emigrat s-au întors tot la noi: „mulți se duc, au o dezamăgire și se întorc înapoi. Inclusiv măcelarii mei, toți au lucrat dincolo și în ziua de astăzi mai au bani de primit și cred că nu o să-i mai primească în veci. Lucrezi ca robotul și este greu și dincolo. Acolo ești robot pe plantație, ceea ce aici mai ai timp liber, ai prieteni, ai natura în jurul orașului.”, concluzionează Claudiu Uzoni.

• Tweet
• Pin It