Dilemele social-media dar și altele sociale au fost subiectul unei discuții organizată la Timișoara de Ambasada SUA la București și Biblioteca Județeană Timiș. Invitat special a fost producătorul Julia Hoppock care a făcut parte din echipa documentarului The Social Dilemma.
Documentarul apărut în 2020 și-a propus să descopere ce anume se ascunde de cealaltă parte a ecranului și să spună în concret care sunt consecințele dependenței tot mai mari de rețelele sociale. Filmul dezvăluie și modul în care rețelele sociale reprogramează civilizația și cuprinde opinii ale experților în tehnologie care ei înșiși atrag un semnal de alarmă cu privire la propriile creații. Julia Hoppock, invitatul special invitat de Ambasada SUA la București să prezinte filmul în România, a gestionat campania de impact pentru documentar.
„Ideea a venit pur și simplu după ce am văzut această problemă de aproape, însuși directorul recunoaște că a fost dependent de Facebook în acea perioadă. Dilema este faptul că modelul de business al acestor platforme sociale este în opoziție totală binelui societății. Ei prioritizează să vă țină pe platformele lor cât mai mult, asta le aduce bani, ești constant expus la reclame. Ca rezultat, sunt stimulate să ne provoace dependență. Amplifică dezinformarea, pentru că aceasta este un conținut care provoacă oamenii să reacționeze, conspirațiile de exemplu. Iar toate acestea cauzează multe probleme în societate. Una din cauzele problemelor este că ecosistemul nostru informațional este astfel modelat. Deși clipul e țintit pe platforme social media, cred că puteți face și alte paralele, cu problemele din societate.”, a spus Julia Hoppock în cadrul discuției de la Biblioteca Județeană Timiș.
Unul dintre rolurile Juliei a fost să valorifice puterea povestirilor personajelor. Convingerea foștilor angajați de la Facebook, Google, Youtube sau Twitter, care apar în film, să vină în fața camerelor să își povestească experiența a fost una dintre cele mai mari provocări.
„Unii îl cunoșteau deja pe regizor. Tristan Harris, personajul principal, i-a fost coleg de facultate, la Stanford. Relația dintre ei era deja formată. A existat încredere, iar directorul a reușit să îl convingă pe Tristan să vorbească, pentru că Tristan a văzut și alte filme de-ale sale și avea încredere că va putea spune o poveste bună. Au fost, totuși, multe discuții și înainte, dar au căzut de acord. Ulterior, Tristan a deschis ușa și a ajutat la identificarea altor subiecți de film, care să fie dispuși să ne vorbească. A durat, însă, mult să consolidăm această încredere, multe luni, chiar și un an. Unii s-au gândit de două ori dacă vor să fie intervievați, pentru că a existat un risc. Chiar a durat până am construit relațiile de încredere. A fost totul pe bază de conexiuni.”, a mai spus Julia.
Regizorul de film Florin Iepan apreciază faptul că documentul este realizat dinamic și explică de ce el nu ar fi putut face un astfel de film despre tot ce presupune fenomenul social-media.
„Eu personal mă simt tot timpul depășit de ce se întâmplă în domeniul ăsta, nu am aplicațiile la zi. Nu știu dacă aș fi persoana indicată să fac un film pe tema asta, dar oricum el e foarte actual și foarte important pentru că ne arată că suntem într-un soi de punct din care nu ne mai putem întoarce, va trebui să trăim în lumea asta dominată de programe de calculator care ne manipulează, aproape în tot ce facem suntem controlați și, cum zicea un personaj din film, tu ești singur de o parte a ecranului și în spatele lui sunt câteva sute de ingineri și de calculatoare dintre cele mai puternice din lume și hai să vedem cine o să câștige jocul ăsta. E clar că șansele noastre sunt destul de mici.”, a declarat Florin Iepan.
Fenomenul social-media este unul dintre cele mai dilematice din întreaga lume, o obsesie colectivă și individuală, în egală măsură.
„Toată rețelistica asta socială, după unii chiar antisocială, pune o problemă esențială: raportul dintre inteligența artificială și inteligența naturală, umană, felul în care de fapt o rețea ajunge să te programeze ea pe tine și felul în care un software informatic, să zicem, devine un soi de software mental. După părerea mea, lucrurile sunt ireversibile aproape, de asta este cu atât mai important autocontrolul și e importantă cultura fiecăruia în sensul culturii autentice care te eliberează.”, a spus scriitorul Tudor Crețu, directorul Bibliotecii Județene Timiș.
Documentarul The Social Dilemma, câștigător al două premii EMMY, a fost realizat din fonduri private, iar în prima lună de la lansarea lui pe Netflix a fost vizualizat de 3 milioane de oameni.