Diferențele de dezvoltare între regiuni, accentuate în ultimii 30 de ani. „Când ajung la centru, mulți lideri politici uită de unde au plecat”

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte diferențele de dezvoltare între regiunile sale. O spune președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, potrivit căruia descentralizarea este una din soluțiile la această problemă. 

Potrivit lui Alin Nica, în ceea ce privește dezvoltarea regiunilor României după Revoluție, în 1993, 4 din cele 8 regiuni erau peste media națională. Astăzi, doar două se situează peste media națională în ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Strategia României de dezvoltare durabilă ar trebui să conțină măsuri pentru eliminarea acestor discriminări, este de părere președintele CJ Timiș.

„Sunt întregi zone, Valea Jiului, în general în jurul marilor complexe industriale sau miniere care se zbat acum în sărăcie. Observăm în aceste zone o depopulare masivă, o lipsă de perspectivă pentru acei oameni care trăiesc încă în acele zone și o lipsă de soluții din partea autorităților, în ceea ce înseamnă viitorul. În 1993, diferența între cea mai dezvoltată regiune față de media națională era de doar 36% București-Ilfov, deci 136% avea București-Ilfov față de media națională, iar acum este de 227%. Adică mai mult decât dublul mediei naționale. Dacă privim decalajul acesta de dezvoltare în interiorul țării dintr-o altă perspectivă, vedem că speranța de viață a unui bebeluș născut în București este de 78,3 ani, pe când în județul cu cea mai mică speranță de viață și unul dintre cel mai puțin dezvoltate din țară, Tulcea, este de 73,7 ani. Dacă ne uităm  la discrepanțele între urban și rural, observăm o accentuare de la statistică la statistică – și vorbesc aici de cifre Eurostat – de la an la an. Și luăm un singur criteriu: gradul de sărăcie relativă care este în mediul rural de 38%, iar în mediul urban de 13.8%, iar în urbanul mare de doar 6%. Ce facem greșit în mediul rural, din perspectiva dezvoltării durabile, de oamenii ăia au condiții din ce în ce mai proaste de viață, în ciuda investițiilor masive în infrastructură, în școli, în toate aceste domenii care ar putea părea ca fiind centrale asigurării unui trai decent pentru cetățeni.”, a explicat Alin Nica.

„Suntem prea săraci ca să disipăm efortul financiar în toate direcțiile”

Alin Nica identifică mai mulți indicatori care accentuează, în opinia sa, discriminările între mediul rural și cel urban. Unul ar fi nivelul impozitelor și taxelor locale.

„Impozitele și taxele pe proprietate sunt de 10 ori mai mici decât în mediul urban. De aici posibilitățile administrațiilor publice locale sunt mult mai limitate decât cele ale unei administrații din mediul urban și de aici investițiile pe cap de locuitor în afara alocărilor de la bugetul de stat sunt de câteva zeci de ori mai mici în mediul rural decât în mediul urban. Ca să vă dau o ultimă statistică legat de dezvoltare: doar 9 județe sunt acum peste media națională în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Adică avem o polarizare foarte mare a dezvoltării, avem insule de dezvoltare – avem Bucureștiul, care depășește ca PIB pe cap de locuitor Germania, dar avem județe ca Vaslui, Giurgiu unde abia ajungem la 40 și ceva la sută din media națională. Aceste disparități trebuie să înceteze.”, a mai spus președintele CJ Timiș.

În opinia liberalului sunt mai multe soluții care ar putea fi aplicate, reforme în diverse zone ale statului.

„Descentralizarea pe care o clamăm de la Revoluție încoace. S-au făcut uneori pași mai susținuți, dar de cele mai multe ori, atunci când aveam parte de o criză, primul reflex al administrației centrale era să recentralizeze decizia. Și vă spun ca om politic, am observat, deși pleacă mulți lideri politici de la nivel local, atunci când ajung la centru, parcă au uitat de unde au plecat. Și toate bugetele de stat se închid întotdeauna cu bugetele locale, în sensul: mai trebuie să tăiem de undeva niște bani, tăiem de la bugetele locale. Și atunci nu ai cum să nu crești aceste disparități. Nu ai cum să nu crești dependența localului, a primarului de factorul politic, de alocările politice. Peste 90% din UAT-uri nu au venituri proprii suficiente care să le asigure și cheltuielile de funcționare, și un minim de cheltuieli de dezvoltare fără alocările de la bugetul de stat. Asta trebuie să ne pună o problemă. Nu înseamnă că toate aceste 90% din primării trebuie desființate pentru că nu se susțin din veniturile lor proprii. Înseamnă că e o eroare fundamentală în organizare, în repartizarea acestei bunăstări.”, a declarat Alin Nica.

Pe lângă descentralizare, Nica vorbește despre o reformă constituțională, una fiscală și investiții inteligente.

„Cred că suntem prea săraci ca să disipăm efortul financiar în toate direcțiile și cred că măcar o parte din bugetul de stat ar trebui concentrat pe anumite sectoare strategice, iar acestea sunt, în viziunea mea, cercetarea-dezvoltarea, educația și sănătatea. (…) Dacă discutăm de dezvoltare durabilă trebuie să vedem cum ne raportăm la noile provocări și trenduri de la nivel european, respectiv mondial. Reziliența la crize, tranziția climatică și evident obiective strategice naționale cum ar fi finalizarea integrării europene prin adoptarea monedei euro.”, a mai explicat Alin Nica.

• Tweet
• Pin It