Despre una, despre alta

O femeie din România spunea pe la sfârșitul lunii trecute că țara trebuie să se pregătească de război. „În două, trei săptămâni, intrăm în război”.

Dacă femeia ar vinde castraveți în piață, ai trece nepăsător. La fel dacă ar fi o șuetă între două vecine ce s-au întâlnit pe holul blocului. La fel ar fi și dacă afirmația ar fi făcută de vreo pacientă de la secția de psihiatrie a oricărui spital din țară. Dar, nu. Afirmația a fost făcută de o senatoare în funcție în Parlamentului României.

O asemenea afirmație, la un asemenea nivel, ar fi trebuit să pună în mișcare anumite instituții ale statului. Chemată la comisia de apărare a instituției din care face parte. Spune-ne doamnă, ce informații ai, de unde vine pericolul, ce este de făcut? Ministerul Apărării, cel de Externe, serviciile, nu au făcut nicio referire la spusele doamnei senator. Care este și președinte de partid și a lansat o chestiune de pe vremea lui Morse, la care apelau cei la ananghie. Anume, SOS.

Unde mai pui că, nevricoșii și-au făcut rapid rucsacul de urgențe cu pateu, fasole cu cârnăciori la conservă, lanternă, brichetă, apă pe vreo câteva zile, l-au luat în spate și au navigat ca la apelul unui sos, spre subteranele din Bucegi! Încerc să glumesc dar, este inadmisibil ca o persoană ce denotă o totală lipsă de discernământ să facă parte din Senatul României. Cum îți permiți ca în această calitate să dai asemenea verdicte? Chiar nu se sesizează nimeni de pericolul unor asemenea aserțiuni? Nu, că la noi e chestia aia cu caterinca.

Toți o ascultă pe madamă și „se râd” de tâmpeniile ce le scoate pe gură atât de des, încât nu mai dă nimeni doi bani pe afirmațiile sale. Dar și așa, ce caută un asemenea specimen în înaltul for al statului?

O chestiune din sănătate. Pacientul Ionescu este diagnosticat cu cancer de colon. Singura soluție, o operație în urma căreia este salvat dar, permanent, și subliniez permanent, atât timp cât va trăi va avea nevoie de niște pungi de colostomie. Mai pe înțeles, lui Ionescu, pentru a fi salvat i s-a făcut anus contra naturii. Și mai popular, bucata de maț gros sănătoasă este atașată unui orificiu în peretele abdominal. Unde se aplică pungile pomenite anterior. Aceste pungi sunt oferite gratuit celor în cauză și aceștia primesc și o pensie de handicap. Dar, cum în țara esoesurilor orice lucru bun trebuie stricat, și aici și-a băgat idioțenia coada.

Pacientul Ionescu, pentru a primi pungile, trebuie să facă lunar, la două, trei sau la atâtea luni cât are statul bani, o cerere căreia i se atașează cupon de pensie, buletin și prescripție medicală. Ce este prescripția medicală? O hârtie prin care un medic chirurg atestă în fiecare an că Ionescu se cacă în pungă și are nevoie de pungi. După ce, repet, o altă comisie medicală, în urmă cu aproape șase ani a certificat că Ionescu se va căca în pungă atât timp cât va mai trăi. A fost un medic chirurg în Reșița care elibera aceste prescripții fără a impune prezența lui Ionescu, om în vârstă și greu transportabil de prin colțurile județului, bazându-se ca orice om cu logică și cu bun simț pe chestiunea aia, cea cu permanent. Dar, ce să vezi? Organele supervizoare s-au pus pe controale și au constatat că mai mulți căcăcioși n-au fost fizic prezenți la chirurg pentru acea prescripție. Și l-au amendat pe doctor. Da, doamna Șoșoacă, ne înțelegem la o chestie: țară plină de rahați!

/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/