Despre justiție
Ascult o emisiune radio despre corupție. Se dezbate în toate felurile cum de este posibil ca un președinte de consiliu județean, Iulian pe nume, bașca numărul doi în marele partid liberal, să trăiască în opt sute de metri pătrați a căror chirie este de șase mii de euro lunar.
Chirie plătită de un om de afaceri. Persoană importantă, nu spui cine. Mai are nea Iulică un Lamborghini și un Rover. Participanții la emisiune se tot minunează de cum e posibil. Că a fost Olguța, că încă mai există DNA etc. Dragilor, o spun de când fac presă. Un stat solid stă pe trei piloni: Educație, sănătate și justiție. În speța noastră vorbim de justiție. Care justiție este decimată prin pensionări înainte de termenul uzual, de încăpățânarea de a nu angaja numărul necesar de magistrați și de perpetuarea mizeriei instaurate de Valeriu Stoica, adică diplomă de studii juridice degeaba. Termini cinci ani de facultate de drept, iei licența dar nu poți profesa. Trebuie să mai faci doi ani de înalte studii, unde intri pe baza unui concurs pentru roboți.
În fine, pot spune acum cu mâna pe inimă, că au trecut 24 de ani de la absolvire și faptele sunt prescrise. Sunt licențiat în științe juridice. Nu am profesat nici măcar un minut pentru că nu am fost de zece pentru a intra în institutul mamii lor, și cum un necaz nu vine niciodată singur, prețul rinichilor scăzuse drastic, mult sub șpaga necesară intrării în sistem. Prima lecție învățată în minunata facultate a fost că orice este de vânzare. 50 de mărci un examen. Atenție, la o facultate ce produce oameni pregătiți pentru a lupta cu nemernicia sistemului, cu corupția etc! Dar justiția nu este numai despre corupție. Este și despre pricini civile, chestiuni ce produc drame în viața personală. Un studiu de caz. Un el și o ea nu se mai înțeleg și hotărăsc să se despartă.
Pe lângă el și ea mai este un copilaș. Nu o pot face elegant și se ajunge la poliție și la instanță. Ea îl pârăște pe el că este violent și obține ordin de protecție. El nu are voie să se apropie de ea dar nici de apartamentul de domiciliu. Apartament în care locuiește și mama lui. Dependentă de un îngrijitor. Ea declară că va avea grijă de mama lui. Nu o face timp de cel puțin zece zile. Poliția, instanța rețin doar că el nu are voie în apartamentul lui. Moștenit, nu dobândit în timpul căsătoriei. Copilului îi este interzis dreptul de a-și îngriji mama, dat afară din locuința sa, în care nici ea nu își mai face apariția. Mama trăiește prin bunăvoința vecinilor. Dura lex sed lex! Vivat justiția, cu Iulian politrucul în coadă!
Vă recomandăm...
-
Adio, căderi de pietre pe Clisura Dunării! Lucrările sunt aproape gata
Șoferii care circulă pe Clisura Dunării ar trebui să fie în siguranță. Lucrările de consolidare a versantului și de protecție se apropie de 90%. Vor fi gata la început...
-
