Educația sanitară în școli a provocat o serie de comentarii contradictorii nu doar între oamenii de rând, ci și între cei care hotărăsc soarta copiilor prin deciziile din Parlament. Deputatul Marius Damian consideră că mulți dintre colegii săi, care au dus discuția în derizoriu, nu au citit cu atenție proiectul de lege.
Pe 21 iunie, Parlamentul României a adoptat modificările la Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului și cel mai dezbătut amendament a fost cel legat de introducerea educației sanitare și implicit sexuale în școli, deși marele beneficiu al acestei legi a fost introducerea burselor pentru copiii instituționalizați, care la 18 ani ies din plasament și care vor primi de acum burse lunare, dacă își continuă studiile, de la vârsta de 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dar și stimulente pentru cei care adoptă copii greu adoptabili.
„Am auzit atunci în plenul Camerei Deputaților diverse comentarii de la anumiți colegi care vorbeau despre sexualizarea copiilor și o sfidare a creștinismului, lucru total fals, care denotă că nu au citit cu atenție proiectul. Aș dori să clarific faptul că amendamentul adoptat legat de introducerea educației sanitare în școli implică derularea unor programe de educație pentru sănătate, începând cu clasa a 8-a, și numai cu acordul scris al părinților, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.”, explică deputatul Marius Damian.
De câțiva ani se tot discută despre necesitatea introducerii unei astfel de materii informative în școli, iar acest lucru a stârnit multe discuții în contradictoriu. Pe de o parte sunt cei care văd un lucru benefic și necesar pentru sănătatea copiilor lor și pe de altă parte sunt cei care nu sunt de acord cu acest lucru din diferite motive, fie ele de natură religioasă sau dintr-un sentiment de rușine, care a fost transmis din generație în generație și care ne împiedică să abordăm un subiect care ar trebui să conțină în primul rând informații medicale. „Tinerii trebuie să fie informați de către specialiști, astfel încât să înțeleagă ce este benefic și ce nu este, care sunt implicațiile, dar și riscurile, pe toate planurile, astfel încât sănătatea fizică și psihică a tinerilor să fie protejate.”, spune Damian.
Din nefericire, în România numărul adolescentelor care ajung să rămână însărcinate și să dea naștere unui copil, în necunoștință de cauză, este foarte ridicat, situându-ne printre primii în Europa unde are loc acest fenomen, sarcina în adolescență având numeroase consecințe negative asupra viitoarelor mame, precum și costuri sociale și economice. În 2019 au fost înregistrate în România 16.639 de sarcini in rândul adolescentelor, lucru care face ca România să aibă un sfert din mamele minore din Europa.
„Așadar, cunoașterea este cel mai important lucru atunci când vine vorba despre decizii informate și tinerii din România au dreptul la această cunoaștere, fiindcă scopul principal este să le asigurăm educație pentru sănătatea lor și a întregii societăți.”, a concluzionat Marius Damian, deputat PSD de Caraș-Severin.