Departe de istorie! Restaurări neconforme cu originalul în piața Drăgan

Lucrările de restaurare făcute în piața J. C. Drăgan din Lugoj au avut în general un ecou pozitiv, mai ales în ceea ce privește transformarea laturii dinspre Palatul Bejan în zonă pietonală. Însă nu în totalitate!

Oliviu Gaidoș, muzeograf în cadrul Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Lugoj, ridică însă problema imobilelor restaurate din piața Drăgan. El spune că recent reabilitatul imobil cu numărul 3 nu respectă planurile și aspectul inițial al clădirii, așa cum s-au păstrat în documente și fotografii de epocă. Muzeograful lugojean vorbește chiar de mutilarea acestei piețe istorice a Lugojului, ansamblu urban de importanță națională și monument istoric cu numărul de cod TM-II-A-06251.

„Comisia Zonală a Monumentelor Istorice din Timișoara a consimțit mutilarea pieței J. C. Drăgan prin acordarea autorizației de mansardare a imobilului de la nr. 3. În locul cornișei originale se va ridica un fronton cu un geam termopan. Lucarnele ornamentale au dispărut și ele. Prin aceste modificări se schimbă aspectul pieței conturat de-a lungul a trei secole (XVIII-XX). Nu înțelegem cum s-a putut elibera această autorizație, care nu doar că alterează arhitectura pieței, ci creează un precedent periculos. De acum înainte ne putem aștepta la orice modificare, chiar dacă Ansamblul urban Piața J.C. Drăgan are statutul de monument istoric de importanță națională, cod de monument: TM-II-A-06251.”, spune muzeograful Oliviu Gaidoș.

Interesat de „fizionomia” oraşului, Oliviu Gaidoș și-a ales ca temă de licență chiar acest subiect dezvoltarea pieţei centrale din Lugoj, actuala piaţă Josif Constantin Drăgan. Aici a tratat evoluţia urbană a pieţei, cu clădirile şi magazinele sale, din secolul al XVIII-lea, moment în care piaţa apare în documente şi până în 1950. A urmat lucrarea de disertaţie la sfârşitul studiilor masterale, pe care a dedicat-o aceluiaşi subiect, cel al urbanizării oraşului în perioada 1867-1914, în cadrul Imperiului Austro-Ungar. A fost o lucrare de mari proporţii, în sensul că aici muzeograful lugojean s-a ocupat de edificiile care au fost ridicate şi de stilurile arhitecturale vehiculate, de canalizarea oraşului, amenajarea parcurilor, iluminatul public, administraţia locală, prevederile de sistematizare a oraşului vechi, cu alte cuvinte despre crearea fizionomiei oraşului pe care îl cunoaştem în prezent.