Vândut de UCMR, cumpărat de familia Chebuţiu
Analiza situaţiei patrimoniale a UCM Reşiţa de către specialiştii în insolvenţă a scos în evidenţă vânzări mai mult decât scandaloase de imobile şi terenuri ale uzinei. Cele mai multe au ajuns proprietate a familiei Chebuţiu!
Vânzările cu cântec ale patrimoniului UCMR, care au lăsat, practic, uzina reşiţeană îngropată în datorii şi fără nimic altceva, îi vizează pe foştii manageri, Adrian Chebuţiu şi Adrian Preda. Casa de odihnă Văliug şi debarcaderul, spre exemplu, au ajuns la familia Chebuţiu, mai exact, la AC Management SRL. Plata s-a făcut prin compensare, o metodă originală, după cum spun specialiştii care au analizat situaţia uzinei pe o perioadă de cinci ani, anterioară intrării UCMR în insolvenţă.
Pentru aproape 6.000 de metri pătraţi de teren şi construcţiile amintite s-a stabilit, în februarie 2009, un preţ de 2.358.300 lei. Specialiştii au concluzionat că preţul este mult sub valoarea de piaţă. Mai mult decât atât, în urma vânzării, în conturile UCMR n-a ajuns mare lucru. “Plata acestui preţ a fost realizată prin compensare între părţi, iar valoarea preţului, respectiv modalitatea de plată au fost stabilite de cei doi manageri executivi, fără a exista aprobarea organelor decizionale competente şi, respectiv, un raport de evaluare a imobilului vândut. Compensarea s-a realizat în parte, prin cesiunea de creanţe în valoare de 1.473.725 lei, deţinute de AC Management SRL la alte societăţi din grup”, se precizează în buletinul procedurilor de insolvenţă.
Ca şi cum nu ar fi fost păgubită destul, UCMR a plătit o vreme anumite cheltuieli pentru debarcaderul de la Văliug care nu-i mai aparţinea. “După vânzarea activului, în februarie 2009 apar în continuare situaţii de cheltuieli pentru acesta în contabilitatea UCM Reşiţa până în anul 2010, inclusiv cheltuieli cu angajaţii, în sumă de 541.451 lei”, arată acelaşi raport. Adrian Preda a fost întrebat în momentul inaugurării complexului de fiţe Aquaris, care s-a ridicat pe locaţia fostei Case de odihnă Văliug, câţi bani au fost investiţi acolo, dar a refuzat să precizeze vreo sumă.
Rămâi pe Express de Banat. Mâine afli cum a fost vândută Vila Renk!
You may also like...
Comments
-
Concerte în centrul Timișoarei, de sărbătorile pe rit vechi
De Crăciunul sârbesc, Primăria Timișoara pregătește două concerte în Piața Victoriei. Primăria Timișoara anunță că organizează două concerte speciale în Piața Victoriei, în perioada 4 – 5 ianuarie 2025,...
-
Cred ca acest caz al debarcaderului si al vilei Renk nu poate fi analizat desprins de contextul privatizarii UCMR, astfel ca o prezentare trunchiata a intregului proces de privatizare nu releva oi situatie reala ci doar ridica anumite semne de intrebare. Poate ca prezentarea unor documente ar putea sa ne convinga chiar daca toti vedem situatia de azi a firmelor create in urma privatizarii UCMR
Buna ziua
Este coret cea ce sesizezi. Am citit in timp toate materialele postate de ziare despre UCMR. In 2010 cand i-au aresta pe cei doi am gandit ca ceva sa intamplat si proprietarul UCMR are o solutie pentru situatia de criza din Resita. Atunci cu surle si trambite ni se spunea ca noul administrator va face dreptate. Sunt la fel de dezamagit ca si tine sa vad ca la solicitarea INET AG, prin dl. EWALD SCHMUTZ, se schimba din nou conducerea. De ce? Pentru ca Dan Nicolae Obadau de la Arad, probabil apropiat al lui Falca, conduce societatea foarte prost si a creat mai mult vrajba decat armonie si a mai pierdut probabil si din contractile pe care le aveau din cauza orgoliului de om in varsta. Faptul ca a fost demis se poate vedea de pe
http://www.bvb.ro/infocont/infocont12/ucm051012.pdf
In conditiile in care nu va ingropa securea razboiului se pare ca va ingropa UCMR-ul si o data cu el si Resita. Dac este asa de bun administrator de ce l-a schimbat INET-ul? De ce cauta un alt administrator, de ce a solicitat ca asistenta sa fie trecuta pe lista de disponibilizari?
Sunt din nou multe semne de intrebare.
da normal ca au fost cheltuieli cu salarii pentru ca noi ne-am rugat de domnul Chebutiu sa nu ne dea afara, ca dupa ce so vandut casa baraj noi angajatii de la ucmr am ramas fara loc de munca si neo inteles si nea mai tinut la fabrica pana am iesit la pensie ce era sa facem daca la varsta asta nu ne mai lua nimeni nici nelu taetelu si nici nimeni si asa am ramas pe drumuri daia au fost cheltuieli ca pe noi obadau nu neo tinut cu florica la vila si am ramas la valiug fara nici un ban
ce nu intelegi ca chebutiu e de vina ptr toti la fel si ca se da afara dar pana la urma vor pica singuri din picioare….jos cu chebutiu
el vaga vraja in toti oameni si le da salarii mari la catelusi
In acest moment nu ma intereseaza vinovatii ci rezolvarea problemei din Resita.
Vinovatiile le stabilesc institutiile abilitate, e adevarat ca acum de cand cu tot felul de plagiatori la conducerea tarii e cam haos si nu prea mai avem incredere in justitie, dar speram ca vor reveni la normal lucrurile cat mai curand desi isi face incalzirea pe marginea terenului si Geoana pe care parca l-am vazut si pe la noi printr-o campanie electorala, sau e posibil sa gresesc eu.
Cristi cred ca si tu esti unul dat afara de sefii de la Valiug. Ce este rau ca ne-a angajat pe noi cei tineri si ne-a dat de lucru. Deranjeaza ca in zona la Valiug noi cu Gasthof Tirol, cu pontonul si partia lui Nelu, lucram in comun si servim clientii. Daca este asa de rau de ce a fost plin in zona toata vara si vin oamenii la noi sa se simta bine. Voi nu veniti ca va este frica de partea adversa, era mai bine sa ramana o bucatareasa si servire tip cantina. De ce nu aratati si fotografii cu debarcaderul de pe vreme lui ceasca, cand pe jos era linoleum, paturile se rupeau cu muncitorii si iarna cand veneam cu sindicatele inghetam de frig si ne acopeream cu 3 paturi, pentru ca nu era caldura decat la casa mica unde sta Obadau. Ce era asa de valoros acolo, hidrobicicletele in care ne taiam picioarele, pontonul din lemn putrezit, sala de mese din care atunci cand plecai o saptamana miroseai a fasole cu ciolan. Ei da cred ca doare ca unii nu mai au parte de ciolan pe banii de la UCMR.
E posibil sa vorbiti de doua situatii diferite:
unul se gandea ca inainte aveau acces mai multi angajati si chiar aveau prioritate si aveau rezervate camere pe sectii si altul se refera la conditiile de hotel la care nu prea mai au acces organizat angajatii obisnuiti.
Tot comunist ai ramas. Muncitorii aveau prioritate. Cati muncitori au avut prioritate la Casa Mica unde erau cazati directorii, presedintii de partid si de sindicat. Cand mergeam cu mama la Valiug noi nu aveam voie sa ne jucam in fata Casei Mici sau sa stam in balansoarul din spate ce dadea spre lac ca deranjam directorii. Nu tin minte sa fi mancat la masa cu noi vre unul. Doamna Gavrean le ducea masa in camera, ei aveau televizor, frigider, ieseau pe terasa la soare nu se amestecau pe ponton cu noi. De care situatie vorbesti tu ca eu vorbesc de cea traita si ma uitam cu gura cascata la ce mancau ei si mama nu putea sa imi dea si mie si ma mitea ca o sa imi cumpere cand ajungem la Resita. Nu te mai da interesant ca tu nu ai trait vremurile muncitorilor. Dupa cum scrii poate ai fost la masa cu sindicatul, cu partidul sau poate ca ai facut si tu parte dintre sefii de la UCMR.
@iuga, cu tine vorbesc ca am depistat ca te iei de toti numai ca sa te auzi vorbind.
Reciteste ce am scris si o sa-ti dai seama ca ca vorbesti aiurea. Nu am spus ca e bine sau rau intr-un fel sau altul ci am constatat ca exista doua situatii diferite la care ne raportam. Si eu am trait vremurile de care vorbesti si ca o dezvaluire ca tot suntem in grup restrans si nu intereseaza pe nimeni ce spunem – nu am fost, nu sunt si cred ca nu voi fi lider de sindicat si nici prea apropiat de conducerea unui sindicat