De la mărire la decădere. Complexul Studențesc „plânge” după transformare

Principalul pol de atracție al orașului imediat după 1989, Complexul Studențesc din Timișoara și-a pierdut faima de pol al vieții de noapte. Astăzi, zona pare lipsită de viață, spun arhitecții, cu o serie de probleme urbanistice nerezolvate. E nevoie rapid să se reinventeze. 

„Odată cu înființarea Universității de Vest, odată cu creșterea numărului de studenți, creștere exponențială în anii 70, s-a simțit nevoia cazării acestor zeci de mii de studenți. Timișoara devenise unul din marile centre universitare, în primele două-trei. Atmosfera chiar era frumoasă. Tineretul e tineret oricând, dar e vorba de perioada aceea, epoca de început a lui Ceaușescu, când lumea a început să se deschidă spre Occident și starea materială a majorității populației a început să se îmbunătățească. Și atunci oamenii au putut să își trimită copiii la facultăți.”,
a spus istoricul Ioan Hațegan, care a rememorat atmosfera Complexului Studențesc în anii 70-80.

Schimbarea regimului, după 1989, a dus și la modificarea vieții în Complex. Cluburile, barurile și terasele au acaparat toate spațiile disponibile. Nu e de mirare, în aceste condiții, este de părere arhitectul Răzvan Negrișanu, că locul a devenit încet-încet mai mult un spațiu de distracție, decât de studiu.

„În anii 2000, când și eu eram student, Complexul era faimos pentru petreceri, distracție și atmosfera de stațiune de pe litoral. Dar toată această aglomerație și strălucire avea și o latură întunecată: studenții care locuiau acolo nu mai puteau învăța, colegii mei de facultate îmi spuneau că, cu toată forfota, zgomotul și distracția de la ușa lor le era aproape imposibil să se concentreze când trebuia să studieze. Majoritatea dintre ei încercau să își găsească împreună cu alți prieteni un apartament în chirie, în alte locuri mai liniștite.”, a declarat Răzvan Negrișanu.

În procesul său de maturizare, Timișoara și-a dezvoltat alte zone pentru viața de noapte. Iar Complexul Studențesc s-a transformat într-un spațiu mai puțin prietenos. Cum s-ar putea reinventa? Răspunsul vine din evaluarea necesității ocupanților săi, a mai spus arhitectul timișorean.

„În primul rând trebuie asigurat confortul locatarilor. Asta înseamnă mai puțini studenți în aceeași cameră, adică o dedensificare. Acest lucru se va întâmpla gradual, pe măsură ce încep să se edifice noile cămine studențești din Campusul Oituz. În al doilea rând trebuie asigurat un ambient urban de calitate. Toate parcările construite între cămine trebuie coborâte în subteran, iar spațiul de deasupra trebuie recuperat pentru comunitate. În al treilea rând, trebuie adăugat un layer nou de funcțiuni compatibile cu profilul funcțional al zonei: spații pentru co-working și învățare, eventual spații pentru sport și agrement. Va mai avea complexul faima din anii 2000? Probabil nu, dar în realitate nici nu trebuie. Complexul trebuie să fie un spațiu dedicat studenților și activităților lor. Distracția și viața de noapte e firesc să fie în altă parte.”, a explicat Negrișanu.

Totuși, o amenajare corectă a spațiului, cu localuri în care să se respecte condițiile de protecție la poluarea fonică, astfel încât studenții să nu fie deranjați de la studiu, ar putea fi o soluție.

„Noi trebuie să ne gândim că sunt lucruri care trebuie să rămână funcționale în oraș, nefiind totuși o stațiune. Suntem totuși un oraș funcțional. În Complexul Studențesc, scopul principal ar trebui să rămână totuși studiul, nu că acolo ar trebui să stea studenții să învețe non stop, dar mă gândesc că cei care vor să învețe sau să lucreze nu ar trebui totuși să fie deranjați. (…) Pentru că avem circa 40.000 de studenți în oraș și sigur că e o masă importantă de oameni care pun mare preț pe distracție. Complexul a atras întotdeauna mulți oameni și din afară. Așa că ar putea să fie o zonă în care să se întâmple ceva, însă lucrurile astea cred că ar trebui planificate cu grijă astfel încât să nu deranjăm oamenii din zonă, să găsim un echilibru între partea de distracție gen club și partea de dormit, de muncă, de studiu. Dacă se fac lucrurile astea cu grijă, cred că am avea de câștigat.”, a declarat Simion Giurcă, directorul Asociației pentru Promovarea Turismului Timișoara.

• Tweet
• Pin It