De ce NU este ÎNCĂ salvată calea ferată Anina-Oravița?

Viitorul liniei de cale ferată Anina-Oravița este încă incert, deși există un proiect de salvare a ceea ce mulți numesc „Semmeringul bănățean”. Autoritățile județene și locale caută soluții, dar mai este un lung drum de parcurs.

Nu puține sunt vocile care afirmă că transportul de mărfuri e mai eficient pe calea ferată, iar aceasta ar putea fi soluția care să scoată din impas grupul celor care doresc menținerea vie a căii ferate Anina-Oravița. Legătura între diverse fabrici ale clienţilor cu furnizorii de materii prime sau cu pieţele pe care trebuie să ajungă mărfurile se poate face mai ușor, mai ieftin și chiar mai rapid!

Intenția noastră, atunci când am semnat contractul de asociere în participațiune cu deținătorul zăcământului de cărbune, deșeu minier – ca să fim mai exacți, arată că vrem să transportăm cărbunele pe calea ferată. Acum noi am pregătit o producție pentru beneficiarul (Termocentrala de la Mintia, jud. Hunedoara – n.r.) pe care îl așteptăm să vină să ia probe. Acesta ar dori ca, în cazul în care facem contract și semnăm cu ei, să transportăm cărbunele pe linia ferată. Ei plătesc transportul. Noi va trebui să intervenim la conducerea Regionalei CFR să se apuce să repare linia ferată”, a explicat primarul Aninei, Gheorghe Românu, pentru cititorii Express de Banat.

Cale lungă, piedici multe

Așadar, linia ferată Anina-Oravița ar putea deveni o rută de transport a mărfurilor pe care Anina le oferă clienților din țară, poate și din străinătate. Sunt însă întâmpinate mai multe probleme, spune Gheorghe Românu.

Sunt în căutare de vagoane de marfă, de cărbune, pe care în 2006 le-am avut și am transportat cu ele, iar acum trebuie să vedem pe unde sunt, cum sunt. O să încercăm să facem transporturi mici până când repară linia, cu formarea unui convoi, a unei marșute la Oravița, și de acolo spre Mintia”, a precizat edilul, care a mai adăugat că se fac pașii pentru ca proiectul să meargă, însă deocamdată nu există nici măcar permisul de exploatare a cărbunelui din depozitul de suprafață și se fac doar probe. Cât privește starea în care se află linia ferată Anina-Oravița, aceasta nu poate suporta un lung convoi de vagoane grele. „În momentul acesta, poate să ducă două-trei vagoane maximum. Noi am dori să ducă până în cinci-șase vagoane odată, dar o să facă mai multe transporturi pe zi până se repară linia”, mai explică primarul Aninei.

Lucrări scumpe, calcule multe

Investiția în repararea liniei de cale ferată Oravița-Anina este însă una mare și, potrivit unor surse care doresc să rămână anonime, CFR nu poate demara deocamdată asemenea lucrări. Potrivit unei analize a Ziarului Financiar, la nivelul anului 2012 un kilometru de cale ferată reabilitată costa cât un kilometru de autostradă nouă. Și fostul ministru al transporturilor, Anca Boagiu, stabilea în 2013 standarde de cost pentru reabilitarea unui kilometru de cale ferată. Potrivit acesteia, reparațiile capitale la o linie de cale ferată costau în urmă cu un an 1.190.000 euro/km. Asta, în timp ce costul reabilitării unui kilometru de drum național, clasa tehnică III, a fost stabilit la 746.700 euro.

Costurile ridicate ale reabilitării căii ferate sunt explicate de Ştefan Roşeanu, fost secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România și fost director general al CFR Călători până în ianuarie 2012, prin faptul că „se va scoate toată calea ferată veche până la fundaţie. În al doilea rând, aceste lucrări implică nişte intervenţii mai complexe decât la autostrăzi, unde se face o fundaţie şi se toarnă beton şi asfalt. La calea ferată, pe lângă fundaţie, se pun traverse, şine, diferite instalaţii, precum şi sisteme de siguranţă feroviară (sisteme de semnalizare). Înglobează o tehnologie mult mai complicată decât la autostrăzi“.

Un scurt calcul ne-ar duce la un cost care depășește 35 de milioane de euro, bani necesari reabilitării pitoreștii căi ferate ce leagă Oravița de Anina pe cei 33,4 km ai ei. Nu este o sumă de neglijat și nici ușor de investit, dar dacă ea aduce salvarea „Semmeringului bănățean” și sprijină dezvoltarea Aninei și atragerea investitorilor dornici să transporte marfă pe această cale, orice bănuț merită, așa cum merită și efortul de a încerca această soluție.