Procesul intentat de primarul Nelu Popa, în calitate de reprezentant al municipalităţii reşiţene, foştilor edili Stepanescu, Spătaru, Simescu, Crina şi directorului Maria Uzun are ca miză recuperarea unui presupus prejudiciu de 692.943,44 lei. Dar cazul ar putea ajunge, prin ricoşeu, în atenţia DNA!
Să reamintim, pe scurt, speţa. În ianuarie 2008, Consiliul Local al Municipiului Reşiţa (CLMR) a aprobat asocierea cu firma slovacă MENERT spol. s.r.o, în scopul înfiinţării SC GROUP ECOTERM SRL. Capitalul social subscris, de 100.000 de lei, a fost repartizat astfel: 49% – CLMR, 51% – MENERT. În 13 mai 2008, au fost adoptate Hotărârile de Consiliu Local nr. 141, 142 şi 143, în vederea deschiderii unei linii de creditare pentru finanţarea unor obiective de investiţii şi pentru majorarea capitalului social al SC GROUP ECOTERM SRL cu aportul în numerar al CLMR în sumă de 2.237.000 lei, astfel încât acesta să deţină în firmă 2286 (49+2237) părţi sociale cu o valoare nominală de 1000 de lei. Prin Ordinul de plată nr. 933/10.06.2008, semnat de primarul Liviu Spătaru, s-a achitat suma de 2.237.000 lei către GROUP ECOTERM, la rubrica explicaţii specificându-se „majorarea capitalului social conform HCL nr. 142/13.05.2008 – Achiziţie centrale termice cu biomasă“.
La data de 17.09.2008, deci după schimbarea primarului Liviu Spătaru cu noul primar ales Mihai Stepanescu, majoritatea creată în jurul acestuia în Consiliul Local a adoptat HCL nr. 263/2008 privind amânarea investiţiilor la GROUP ECOTERM şi HCL nr. 333/2008 privind aprobarea vânzării a 2237 părţi sociale, cu o valoare nominală de 1000 de lei, deţinute de CLMR, la SC GROUP ECOTERM SRL. Hotărârea a fost revocată după doi ani, prin HCL nr. 102/2010 privind aprobarea vânzării către MENERT spol. s.r.o. a tuturor celor 2286 părţi sociale cu o valoare nominală de 1000 lei, modificată şi completată prin HCL 117/2010. HCL 102 din 2010 constituie principalul motiv al prejudiciului. Conform Curţii de Conturi, hotărârea a fost adoptată de consilierii locali în contextul dezinformării plenului de către cei ce au iniţiat proiectul, au semnat expunerea de motive şi au întocmit raportul de specialitate. Aceştia nu au specificat faptul că, pentru plata a 2.237.000 lei, municipalitatea se folosise de o linie de credit bancar, fapt care a implicat costuri suplimentare din bugetul Reşiţei, însemnând dobânzi şi comisioane bancare în sumă de 692.943,44 lei.
Concluziile raportului Curţii de Conturi, oficializate prin Decizia nr. 12/2011, avându-i nominalizaţi doar pe Stepanescu, Simescu, Crina şi Uzun, au fost contestate în instanţă, în 2011, de Unitatea Administrativ Teritorială Reşiţa, prin primarul Mihai Stepanescu. Deşi Tribunalul Caraş-Severin a anulat parţial, în 2014, Decizia nr. 12, Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia nr. 4874/07.08.2015, a admis recursul şi a respins în totalitate acţiunea în contencios administrativ a UAT Reşiţa.
Un referat apărut chiar înaintea alegerilor locale din 5 iunie 2016!
Din august 2015, Primăria Reşiţa nu a făcut însă nimic pentru recuperarea prejudiciului. Cu o săptămână înaintea alegerilor locale din 5 iunie 2016, în data de 29 mai 2016, este întocmit un referat de către direcţia de specialitate din cadrul Primăriei Reşiţa, semnat de directorul executiv Cristina Enuică, prin care se dă o interpretare proprie concluziilor raportului Curţii de Conturi. Se găseşte o modalitate de abordare a cauzei astfel încât printre posibilii vinovaţi de crearea prejudiciului să apară nominal şi fostul primar Liviu Spătaru, dar să fie absolvit de culpă Ioan Crina. Cel care la data întocmirii referatului era viceprimar cu atribuţii de primar, deci putea fi considerat şeful Cristinei Enuică!
Pierderea alegerilor din 5 iunie 2016 de către Ioan Crina a însemnat şi scoaterea la lumină a dosarului bazat pe Decizia nr. 12/2011 a Curţii de Conturi, confirmată de Curtea de Apel Timişoara în 2015. Şi astfel, cazul a ajuns în instanţă, pentru recuperarea presupusului prejudiciu.
Despre culpe, fiecare cu a lui!
Ţinând cont de aceeaşi decizie a Curţii de Conturi, în acţiunea civilă formulată de municipalitate, sunt considerate responsabile de producerea prejudiciului către bugetul local „şi persoanele semnatare ale raportului de specialitate, dar şi iniţiatorul/iniţiatorii proiectului de hotărâre, şi nu în ultimul caz, ordonatorul de credite, respectiv domnul Mihai Stepanescu. Astfel, în ceea ce o priveşte pe doamna Asofroniei Uzun Maria, arătăm faptul că în tot cuprinsul raportului de specialitate la proiectul HCL nr. 102/2010 nu specifică niciunde faptul că aportul de capital s-a achitat dintr-un credit bancar (nu putem specifica motivul pentru care s-a realizat această omisiune). În consecinţă, producerea prejudiciului în valoare de 692.943,44 lei s-a datorat culpei directorului economic (Maria Uzun), primarului în funcţie (Mihai Stepanescu) şi chiar viceprimarului din perioada respectivă (Sorin Simescu), semnatar al expunerii de motive, care a ţinut în multe situaţii locul ordonatorului de credite şi care a avut şi calitatea de consilier local, precum şi domnului Crina Ioan – consilier local, semnatar al expunerii de motive şi iniţiator al proiectului de hotărâre prin care s-a propus vânzarea către MENERT a tuturor celor 2286 părţi sociale cu o valoare nominală de 1.000 lei“.
În opinia semnatarilor acţiunii civile, şi Liviu Spătaru, în calitate de primar, „este o persoană care a avut atribuţii în domeniu, dat fiind faptul că, practic, plata sumei de 2.237.000 lei s-a făcut pentru majorarea capitalului social prin O.P. nr. 933/10.06.2008, deşi în acest sens nu a fost aprobată o poziţie bugetară. Astfel, prin HCL nr. 141/2008 – Anexa 1, s-a aprobat rectificarea bugetului local al municipiului Reşiţa pe anul 2008, iar în anexa la această hotărâre se specifică: Repartizare la poz. B 3 Centrală termică pe biomasă +2.237.000 lei. De asemenea, prin HCL nr. 142/2008, anexa nr 4 la prezenta, la art. 1 se specifică: Se aprobă modificarea şi completarea art. 1 a HCL nr. 322/21.12.2005 cu modificările şi completările ulterioare, în sensul modificării listei obiectivelor de investiţii astfel: Reabilitare Zonă Industrială Valea Ţerovei – poz. A 6 (credite bancare interne) …… -2.237.000; Repartizare la poz. B 3 Centrală Termică pe biomasă (fostă poziţie Eficientizarea prod. de en. termică la CET Energoterm) …… + 2.237.000“.
Primarul Nelu Popa, alături de secretarul municipiului Lucian Cornel Bucur, directorul executiv Cristina Enuică şi şeful de Birou juridic Dorănel Nicolae Moise, subliniază în acelaşi document aflat pe rolul instanţei: „Astfel, având în vedere că plata a fost realizată prin O.P. nr 933/10.06.2008 semnat de către domnul Spătaru Liviu, iar în acesta se specifică majorarea capitalului social conform HCL nr. 143/2008 achiziţie centrală termică pe biomasă, considerăm că acţiunea în justiţie trebuie să îl vizeze cu atât mai mult cu cât, în calitatea de ordonator de credite pe care o avea domnia sa în momentul plăţii, trebuia să se asigure că contul din care face plata, cel de investiţii, este cel corect. Măsura de chemare în judecată a domnului Spătaru Liviu, în opinia noastră, este necesară şi justificată pentru a elucida cauza sub toate aspectele, cu atât mai mult cu cât auditorii Camerei de Conturi Caraş-Severin au specificat în actele de control că: aportul de capital este un activ financiar şi nu o investiţie publică“.
Totodată, amintesc reclamanţii, prejudiciul de 692.943,44 lei nu putea să se producă dacă plata din 2010 nu se efectua şi dacă majorarea de capital din 2010 se făcea astfel cum aceasta a fost aprobată prin HCL nr. 141/2008, adică în natură prin achiziţionarea unei centrale termice pe biomasă.
Crina şi Spătaru parează acuzele!
După apariţia în Express de Banat a primului articol pe această temă, au urmat reacţii ale unora dintre cei implicaţi. A rezultat o… dezbatere pe reţelele sociale, mijlocită de EdB.
Liviu Spătaru: „După cum lesne se poate observa, eu nu am nimic în comun cu ceilalţi, prejudiciul fiind legat de decizia de vânzare a acţiunilor din 2010, când nu eram nici primar, nici consilier! Juriştii primăriei aveau nevoie de un nou element, pentru a redeschide procesul, şi au făcut un referat, cu 5 zile înaintea alegerilor locale, prin care încercau să-l dezincrimineze pe Crina. Şi atunci s-au legat de mărirea capitalului social, făcută prin hotărâre de Consiliu Local, deci perfect legală! Voi tranşa problema cu aceşti “jurişti” în instanţă!“
Ioan Crina: „Nu cred că trebuia să mă dezincrimineze nimeni, aşa cum spune Spătaru, eu eram consilier la vremea respectivă (2010) şi nu aveam putere de decizie executivă, mai ales ca eram şi în opoziţie atunci! Am semnat expunerea de motive la HCL şi astfel am adus înapoi în bugetul Reşiţei suma de 2.237.000 lei. Nu eram eu cel care trebuia să verifice de unde vin bani pentru aportul la capitalul social şi nici nu am făcut raportul de specialitate şi avizul de legalitate la proiectul de HCL. Ar mai fi de discutat, dacă tot veni vorba, de ce plata s-a făcut din credit (oare asta era destinaţia creditului) şi de ce între turul unu şi doi în iunie 2008???“
Liviu Spătaru: Nu eu vă incriminam, domnule Crina, ci Curtea de Conturi! La acest lucru mă refeream, adică se referea juridicul primăriei! În opinia mea, scăpa toată lumea de toată tevatura aceasta dacă cineva s-ar fi gândit să facă o evaluare a acţiunilor, înainte de a le vinde! Atunci s-ar fi văzut că aveţi dreptate!“
Ioan Crina: „Repet, atunci eram consilier local şi nu aveam de unde să știu că banii pentru majorarea capitalul social au fost dintr-un credit, asta era treaba executivului. Şi așa, recuperând contravaloarea parților sociale, am stopat creșterea dobânzilor, deoarece acestea s-ar fi plătit până la stingerea totală a creditului. De fapt, eu am fost inclus în toata tevatura asta numai pentru faptul că am fost iniţiator al HCL-ului şi am semnat expunerea de motive. Asta spune şi Curtea de Conturi, dar după părerea mea, dreptul la iniţiativă este un drept al fiecărui consilier. Contează rapoartele de specialitate, avizul de legalitate şi la urmă votul în plenul Consiliului. Deci nu poate fi vinovat un consilier care a inițiat un proiect de hotărâre care a trecut prin Consiliu“.
EdB: „Directoarea Uzun, primarul Stepanescu şi vicele Simescu, reprezentând executivul local, trebuiau evident să ştie de unde s-au luat banii. Dar n-au spus-o în şedinţă…“
Ioan Crina: „De asta, la orice proiect de HCL, se face raport de specialitate şi aviz de legalitate, documente care avizează iniţiativa. Fără astea nu se poate vota un HCL. În cazul nostru, în niciunul dintre documentele de mai sus nu se specifică că mărirea capitalului social a fost făcută din credit. Cum am mai spus, nu cred că destinația iniţială a creditului a fost majorarea capitalului social“.
Adevăratul iniţiator a fost Crina!
EdB: „Dl Crina a semnat lângă Stepanescu ca primarul, doar nu putea să-şi refuze şeful…“
Ioan Crina: „Cred că pot să spun că eu am fost la început iniţiatorul, fiindcă mi-am dat seama scopul pentru care a fost creată societatea“.
EdB: „Şi care era de fapt scopul, dacă nu cel declarat oficial? Deci reprezentanţii PSD şi PDL au iniţiat un proiect de hotărâre împotriva unui HCL adoptat de fosta majoritate PNL, dar l-au iniţiat prin dezinformarea CL?!“
Ioan Crina: „Scopul era de construire a unei centrale pe biomasă. Consiliul venea cu bani ca aport (lucru făcut), iar slovacii, cu o parte din centrală ca aport în natură. Adică noi plăteam totul şi ei erau majoritari în afacere. Când am văzut cazanul şi am luat poziţie în CL, slovacii au preferat, ca să nu iasă scandal, să ne plătească părţile sociale şi să plece“.
EdB: „Deci Spătaru voia să facă jocul unor şmecheri din Slovacia? Sau, după virarea banilor şi preluarea Primăriei de către Stepanescu, slovacilor li s-a cerut zeciuiala stepanescului şi, refuzându-l, au fost trimişi acasă?“
Liviu Spătaru: „Exista un contract ferm, cu ce are de făcut fiecare în societatea mixtă! Nu ştiu ce s-a întâmplat după plecarea mea, cred că au apărut condiţionări pentru partea slovacă pe care noi nu le-am pus! Fiecare urma să contribuie cu partea ce-i revenea prin contract, slovacii cu cazanul, instalarea lui, know-how-ul necesar, restul de bani necesari! Era limpede totul, repet! Contractul s-a modificat în timpul jocului, dar îmi scapă de ce! La fel şi comportamentul lui Stepanescu, care a denunţat contractul la foarte scurt timp după preluarea mandatului, deşi l-a susţinut înainte! Pentru mine a fost de neînţeles de ce întrerupi execuţia unui contract care, chiar dacă ar fi fost, prin absurd, defect şi inechitabil, s-ar fi putut regla amiabil sau pe cale juridică!“
Miza reală: vânzarea terenului CET pentru afaceriştii imobiliari?!
Liviu Spătaru: „Curtea de Conturi nu m-a incriminat pe mine cu nimic… Este forţată şi constatarea că nu exista o poziţie concretă pe lista de investiţii! În acelaşi timp, există hotărârile Consiliului Local, care creează lista de investiţii! Dând o hotărâre în sensul finanţării investiţiei, prin contractarea unui credit, Consiliul Local a sărit peste etapa modificării listei de investiţii, care este un aspect pur formal! Greşeala lui Stepanescu, Crina etc. este că nu au făcut o evaluare a acţiunilor… dar, în acest caz, paguba municipiului ar fi putut să fie mai mare! Greşeala lui Stepanescu vine din încăpăţânarea de a nu face un lucru bun, pentru că nu era al lui, deşi îşi dăduse avizul, garantând, din poziţia lui de şef de ocol silvic (înainte de a fi ales primar în iunie 2008 – n.r.), că în Reşiţa există suficiente deşeuri de masă lemnoasă care să facă posibilă investiţia! Faptul că, ulterior, terenul CET s-a vândut explică atitudinea… Dacă s-ar fi construit cazanul, nu mai puteau să-l vândă! Nelu Popa nu are niciun amestec în introducerea mea pe listă! Faceţi rost de referatul Direcţiei Juridice a Primăriei din 29 mai a.c. şi veţi înţelege totul! Nu ştiu ce va fi cu ceilalţi 4, făcuţi vinovaţi de Curtea de Conturi, dar eu voi cere despăbubiri de la juriştii primăriei!“
EdB: „Referatul făcut în 29 mai 2016 este favorabil lui Crina şi îl implică pe Spătaru?!…“
Liviu Spătaru: „Crina i-a cerut lui Enuică (directorul Cristina Enuică – n.r.) un punct de vedere, pentru că CC (Curtea/Camera de Conturi – n.r.) a fost din nou în vizită şi a întrebat ce s-a făcut pentru recuperarea pagubei! Legea s-a modificat între timp, iar hotărârile CC sunt aplicate necondiţionat, aici e buba! Pentru că nu făcuseră nimic, nu aveau altă soluţie decât să redeschidă procesul, pentru a câştiga timp, iar redeschiderea nu se putea face decât dacă apăreau elemente noi în cauză! Eu sunt elementul nou! Concret, Enuică spune că domnul Crina, atunci viceprimar cu atribuţii de primar şi candidat la alegerile de peste 5 zile (!), nu este vinovat şi trebuie scos din cauză, propunând implicarea mea! Dacă tot am fost la puşcărie… ce mai contează?! Procesul acesta este pierdut, dar CC trebuie să facă plângere pentru neaplicarea hotărârii ei… dacă mai există interes pentru asta! Principalii vinovaţi sunt Stepanescu şi Uzun, care a fundamentat luarea creditului, deci ştia de el! Să nu existe, însă, în toată primăria şi în tot CL un economist care să spună că e nevoie de evaluarea acţiunilor, înainte de vânzarea lor, mi se pare strigător la cer! Acţiunile se vând la valoarea reală, de piaţă, şi nu la cea nominală, deşi, repet, cehul sau slovacul care le-a cumpărat a făcut un mare serviciu oraşului, sunt convins că valoarea reală a acţiunii este mai mică! CC demonstrează o crasă lipsă de profesionalism, stabilind un prejudiciu fără să aibă valoarea reală certă a acţiunilor!“
Mai există un posibil prejudiciu: cel social!
EdB: „Nu poate să se fi ajuns la un prejudiciu prin renunţarea la acţiuni şi necontinuarea demersurilor iniţiale?“
Liviu Spătaru: „Acesta e un prejudiciu social! Poate fi cuantificat, dar e mai dificil! S-a ajuns la centralele de cartier, la care s-a renunţat doar după câţiva ani şi care nu ar fi fost necesare în contextul construirii cazanului pe biomasă, dimensionat să acopere exact nevoile instituţiilor din oraş cărora primăria trebuie să le asigure agent termic! În plus, cazanul mergea pe cogenerare, în timp ce centralele de cartier, nu!“
EdB: „Dacă s-a dat cu piciorul unor economii la bugetul local, nu e tot un prejudiciu? E drept, ar fi fost economii abia pe termen mediu sau lung…“
Liviu Spătaru: „Da, e tot un prejudiciu, dar potenţial şi incert! Nu se recuperează decât prejudicii certe, restul e… politică!“
Complicat din punct de vedere economic, cazul va fi decis pe rolul instanţelor de judecată. Deşi soluţia va fi una juridică, ea va trebui să lămurească şi implicaţiile financiare ale deciziilor luate de cei ce au avut pe mână, în anii 2008-2010, bugetul Reşiţei. Dacă se va dovedi, însă, că adevăratul scop urmărit de cei ce au promovat ieşirea municipalităţii din afacerea cu biomasa a fost acela de a favoriza vânzarea unor terenuri către speculanţii imobiliari, speţa va fi de domeniul Direcţiei Naţionale Anticorupţie! Şi al instanţelor penale!