Sunt și oameni de-ai locului îndrăgostiți de regiunea Banatului, nu doar turiști care ajung sporadic în vestul țării. Iar unii dintre ei își dedică aproape tot timpul pe care îl au pentru scoaterea la lumină a patrimoniului cultural al zonei. Este și cazul Alexandrei Palconi, fondatorul „Prin Banat”, asociație care, prin proiectele realizate, contribuie la promovarea unei regiuni fără pereche.
„Locul meu preferat din Banat este în Banatul sârbesc. Se numește Stara Palanka. E chiar pe malul Dunării. E un loc în care sunt mai multe restaurante cu specific pescăresc și întotdeauna când ajung acolo e sărbătoare și mi-am molipsit și toți prietenii pe care i-am dus acolo sau le-am recomandat. Mă gândesc tot timpul cu drag la Stara Palanka.”
Absolventă a Facultății de Jurnalism, bănățeancă pură, Alexandra Palanca se identifică din 2013 încoace parcă cel mai mult cu „Prin Banat”, asociația pe care a înființat-o și care documentează, arhivează și restituie comunității povești despre această regiune istorică. În prezentarea membrilor echipei asociației, Alexandra se descrie ca fiind îndrăgostită de plaiurile bănățene și de tot ce înseamnă patrimoniul zonei.
„Eu sunt foarte «prin Banat». Sunt născută la Lugoj, crescută la Luncani și Coșava, am locuit 10 ani în Făget și din 2008 sunt în Timișoara. Întotdeauna am simțit că trebuie să aflu mai mult despre această regiune în care m-am născut pentru că în școală nu se preda neapărat o istorie a Banatului și, făcând un sondaj ad-hoc printre cunoștințe, prieteni – asta era prin 2010-2011 -, mi-am dat seama că Banatul pentru mulți însemna doar Timișoara și de acolo a apărut motivația asta că hai să arătăm că totuși nu e doar Timișoara, e și Banatul de Munte, e și zona de Clisură, Banatul care altă dată se întindea și în Ungaria, și Serbia. De acolo a pornit toată povestea.”, a declarat Alexandra Palconi într-un interviu acordat expressdebanat.ro.
Alexandra vede specialul din Banat. E o Europă în miniatură, explică ea.
„Poate că sună clișeic pentru că foarte multă lume menționează acest caracter, dar este absolut vital – multiculturalitatea. Pentru mine, banatul e ca o Europă în miniatură, cu multe etnii, multe limbi care se vorbesc aici, toleranță, înțelegere reciprocă, armonie, e ceva firesc să mergi pe stradă și să auzi germană, sârbă, italiană, maghiară, toate limbile universului.”, a mai spus Alexandra.
„Dacă nu le oferim acestor imobile o poveste, o istorie, o identitate, s-ar putea să dispară”
Dintre proiectele asociației, cele mai dragi îi sunt Alexandrei – „Cămine în mișcare„ și „Heritage of Timișoara”. Patrimoniul Timișoarei, acum și tipărit în revistă, își propune să descopere poveștile clădirilor istorice din oraș, iar documentarea cu privire la ce ascunde viitoarea Capitală Europeană a Culturii o face pe Alexandra să trăiască tot felul de emoții.
„Asta e ca și când întrebi care e copilul preferat. Toate sunt la sufletul meu pentru că toate au legătură cu ce însemna Banat la început, dar Cămine în mișcare sau Heritage of Timișoara, de care mă ocup direct, sunt printre cele mai importante pentru mine. Heritage of Timișoara era la început un proiect prin care ne doream să facem un inventar al clădirilor de patrimoniu pentru că, după cum bine știți, în Timișoara ne lăudăm că avem 14.000 de clădiri, dar nimeni nu a stat efectiv să le numere. Și asta noi am început să facem din 2015. În 2017 am venit cu altă strategie, am luat fiecare cartier istoric la pas pentru câte o ediție anuală; în 2017 am fost în Fabric, apoi în Iosefin, Elisabetin, Cetate și tot așa. Am strâns foarte multă informație și am și trecut de acel obiectiv pe care ni l-am propus la început, să aflăm câte clădiri sunt, pentru că ne-am dat seama că sunt foarte multe clădiri care nu sunt deloc documentate și mai bine stăm și ne aplecăm asupra noi. În toți anii aceștia, prin toată cercetarea noastră am strâns foarte, foarte multe informații noi, în premieră despre patrimoniul pe care îl are orașul nostru.”, a declarat fondatoarea Prin Banat.
În munca de a descoperi cât mai exact istoria locului, Prin Banat îl are alături pe arhitectul Mihai Opriș, cel mai mare cunoscător al Timișoarei, spune Alexandra, a istoriei și dezvoltării urbanistice a orașului.
„El este alături de noi din 2019, iar ce facem noi acum, dânsul făcea în 1986. Noi ducem mai departe ce el a lăsat moștenire și ne bucurăm că e cu noi în echipă și ne mentorează. El a fost cel care a publicat cele mai multe studii, cercetări legate de patrimoniul Timișoarei. Desigur, mergem foarte mult la arhive, alte publicații, multă cercetare în teren. Pentru cele două reviste, colegul meu Mihai, care s-a ocupat de primul număr, a cercetat timp de 2 ani și jumătate și în cazul meu, pentru Vorpark, a fost tot în jur de 2 ani. Deci multă răbdare și curiozitate în joc. (…) E o bucurie, o satisfacție foarte mare, pentru că teama mea este că dacă nu le oferim acestor imobile o poveste, o istorie, o identitate, s-ar putea să dispară și noi nici măcar să nu fi știut că au fost acolo, ceea ce din păcate se întâmplă, e o realitate. De aceea, de fiecare dată când reușim să identificăm o clădire, de la autorizație de construire, până la cine locuiește acolo, mergem acolo, vorbim cu locatarii, mă bucur foarte mult că putem să facem asta.”, a mai explicat Alexandra.
Chiar dacă periplul „Prin Banat” e un stil de viață pentru ea, tânăra Alexandra mai găsește resurse… de timp, în special, și pentru alt gen de activități ceva mai personale.
„Nu îmi mai rămâne foarte mult timp. În fiecare zi, de dimineața până seara, uneori și în weekenduri lucrez. În ultimii 4 ani îmi dedic tot timpul și fetiței mele, pentru că sunt și mamă, așa că tot timpul meu, nu doar liber, se împarte între fetița mea și Prin Banat, dar în timpul liber sunt și eu om normal, mă duc la un film, poate citesc, ascult muzică, petrec timp de calitate cu familia.”, a spus Alexandra.
Prin munca de documentare și promovare a valorilor locale, precum și încurajarea turismului cultural în regiunea Banatului istoric, Alexandra Palconi se numără printre cei oamenii cu adevărat relevanți în comunitate, a cărei pasiune pentru plaiurile bănățene îi molipsește și pe cei din jur.