Cunoaște-ți organismul! Despre cancerul mamar și nu numai…

Cancerul de sân, principala cauză de deces la femei, diagnosticat în fază incipientă are rata de supraviețuire mai mare de 90%. De ce apare? Poate fi prevenit? Care sunt semnele alarmante? Medicul specialist înţelege atât boala, cât şi persoana bolnavă? Sunt câteva dintre întrebările esențiale ale articolului.

Cancerul poate fi privit din mai multe puncte de vedere: experienţă de viaţă, pedeapsă, slăbiciune personală, final existenţial, experienţă unică ce oferă persoanei afectate posibilitatea de a-şi schimba viziunea asupra vieţii, experienţă ce declanșează o serie de trăiri în urma cărora sunt conștientizate rezistenţele, convingerile eronate, limitele personale sau puterea de a face faţă greutăţilor. Una din opt femei poate dezvolta cancer de sân pe durata vieții. Statisticile realizate în cadrul studiilor privind cancerul la sân arată că la fiecare 3 minute o femeie este diagnosticată cu cancer de sân. Aceste statistici ar putea fi evitate dacă fiecare femeie ar urma frecvent 3 pași de minimă prevenție și deloc greu de făcut: o dietă sănătoasă, menținerea activității fizice, autoexaminarea sânilor!

În prezent nu se știe de ce apare cancerul la sân. Au fost identificați anumiți factori de risc. Majoritatea cancerelor la sân au nevoie de estrogen pentru a se dezvolta, de aceea, cu puține excepții, factorii de risc pentru cancerul la sân sunt legați de estrogen. Puțin probabil ca toată lumea să știe – cancerul mamar nu este o boală de care suferă exclusiv femeile. Se poate dezvolta atât la femei, cât și la bărbați. Un bărbat din 100.000 este depistat cu acest tip de cancer.

Factorii de risc ce determină apariția bolii sunt: vârsta, genele (mutații ale genelor moștenite), istoricul familial legat de acest tip de cancer, folosirea contraceptivelor orale (înainte de prima sarcină sau pe o perioadă mai mare de 10 ani), femeile care nu au avut copii sau care au născut primul copil după vârsta de 30 de ani au un risc mai mare de a face cancer la sân, supraponderalitatea și obezitatea – din cauza producției de estrogeni în țesuturile adipoase, lipsa alăptării – alăptarea este un factor de risc protector.

Cancerul de sân poate fi suspectat în mai multe circumstanțe, principalele fiind: descoperirea la palpare a unui nodul la nivelul sânului, modificarea pielii sânului, orice scurgere de fluid de la nivelul mamelonului, un rezultat pozitiv al mamografiei de screening.

Autoexaminarea (autopalparea) lunară a sânilor poate depista, în timp util, apariţia sau accentuarea unei anomalii la nivelul: conturului sânilor – căutarea unei modificări de volum sau formă, suprafeţei sânilor – căutarea unei scobituri, unei modificări de culoare sau a unei induraţii (îngroşări) a pielii, masei sânilor – depistarea unui nodul, mameloanelor – observarea crustelor, a unei adâncituri, unei induraţii, unui nodul, secreţii de lichid sau a unei asimetrii de poziţie, ganglionilor – căutarea nodulilor duri deasupra şi subclavicular, dar şi la nivelul axilei.

Cea mai bună perioadă pentru autoexaminare este la câteva zile după terminarea menstruației. În această perioadă sânii au un aspect normal (normalul diferă de la persoană la persoană). După menopauză, se poate stabili o dată fixă, de exemplu prima zi a lunii calendaristice. Observarea unor schimbări ar trebui sa te facă să consulți un medic, fără nicio amânare. Cum sa efectuează autopalparea? Depistarea precoce salvează vieți.

Dacă un cancer este depistat la timp, într-un stadiu 0 vindecarea ar fi de aproape 100% față de stadiul 4, când este metastazic și șansele scad drastic, sub 5%. Șansele de supraviețuire sunt în funcție de stadiul bolii, conform celor prezentate de medicul specialist, Dacian Purcăriță. Stadiul 0, > 95%, Stadiul I,  75 – 95%, Stadiul IIA, 45 – 85%, Stadiul IIB, 40 – 80%, Stadiul IIIA, 10 – 60%, Stadiul IIIB, 0 – 35%, Stadiul IIIC 0 – 30%, Stadiul  IV, < 5%. „Vestea bună este că, în ultimii ani din ce în ce mai puține femei mor din cauza cancerului de sân (mai ales persoane tinere), datorită îmbunătățirii tratamentului și a detectării timpurii a bolii. Incidenţa a crescut odată cu introducerea screeningului, prin mamografie”, subliniază doctor Dacian.

Întrebat fiind de reacția pacientelor din momentul în care acestea află că suferă de această maladie deloc ușor de acceptat, doctorul Dacian răspunde: „În ultimul an am întâlnit numeroase cazuri de femei care s-au prezentat în stadii terminale cu cancer de sân, care au refuzat să facă investigații, au refuzat să facă tratamente  și aici ar trebui să se facă ceva! Este păcat ca la un cancer care ar putea fi depistat în timp, să nu beneficieze de tratament și să ajungă la deces. Toţi pacienţii suferă o psihotraumă în astfel de cazuri. Mi-aş dori să avem un psiholog cu experienţă în psihologie clinică şi psihoterapie, care să consilieze atât pacienţii, cât şi aparţinătorii pe Secţia de Oncologie. Din păcate nu avem și nu depinde de mine acest lucru, însă ar fi extrem de util”.

Reprezentații Direcției de Sănătate Publică Caraș-Severin: directorul, Dan Miloș, statisticianul, Daiana Francescu, purtătorul de cuvânt, Daniel Botgros alături de medicul specialist oncolog, Dacian Purcăriță trag un semnal de alarmă vizavi de cancerul mamar. „În momentul de față, la nivelul județului, se află 1.468 de cancere de sân, în ultimii 5 ani. Anul acesta s-au înregistrat 35 de cazuri noi de cancer la sân. În 2018, cam 18% îi revine cancerului mamar, dintr-un total de 8.086 de cazuri de cancer, 1.465  fiind cancer mamar”, ne spune Daiana Francescu.

Conform statisticilor primite de la DSP Caraș-Severin, vă prezentăm numărul total de cancer mamar în ultimii 5 ani. Astfel, pentru anii 2015, 2016, 2017, 2018 și 2019 cifrele arată următoarea situație: 1.481, 1.491, 1.465, 1.465, respectiv 1.468 cazuri de cancer la sân.

Persoanele bolnave de cancer se află într-una dintre cele mai dificile perioade din viaţă, care, din păcate, poate fi şi ultima. Astfel, l-am întrebat pe specialistul oncolog Dacian: cum îi spui unei persoane că suferă de cancer? „Tradiţia medicală din ţara noastră și nu numai, te face ca atunci când auzi termenul cancer «ataşat» de o persoană cunoscută să te facă să gândeşti că… probabil nu mai are mult de trăit. Cu siguranţă, cei aflaţi într-o astfel de situaţie atunci când află diagnosticul medical de cancer intră într-o stare de panică, sunt bulversaţi, stresaţi peste măsură. Comunicarea diagnosticului reprezintă o mare responsabilitate pe umerii medicului, datorită motivelor etice, morale şi profesionale.  Anunţarea veştii pacientului cât şi familiei produce o stare de tensiune medicului, datorită incertitudinii legate de intensitatea exprimării emoţionale a acestora, dar poate fi şi o provocare profesională. Medicii se găsesc într-un impas când trebuie să dea pacienţilor veşti rele; cel care dă veşti proaste este considerat frecvent nepăsător. Comunicarea neempatică şi bruscă a unui diagnostic de boală letală reprezintă o situaţie potenţial traumatică pentru pacient. Bolnavul de cancer trebuie convins că proporţiile medii de supravieţuire sau de succes nu au aceeaşi semnificaţie pentru toţi bolnavii. Este contraindicată comunicarea prognosticului într-un spaţiu impropriu: pe coridor, cabinet plin de pacienţi, sală de aşteptare. Pacientul nu trebuie grăbit, contrazis, dialogul nu trebuie să conţină expresii de genul: nu se mai poate face nimic, sunteţi irecuperabil. Se evită cuvintele: moarte iminentă, prognostic infaust. Cea mai greşită manieră cu putinţă de abordare a oricărui pacient, indiferent cât de puternic ar fi acesta, este să i se dea o cifră concretă, estimată în luni sau ani, ca speranţă de viaţă”, explică doctorul.

„După această perioadă de şoc, în funcţie de concepţia lor despre lume şi viaţă, pacienții fie încep să spere, să creadă în terapia urmată, fie își dublează activitatea terapeutică a cancerului cu rugăciuni, pelerinaje religioase, fie disperă sau cred că aşa le-a fost scris. Comunicarea este esenţială în relaţia medic-pacient, deoarece medicul are datoria morală de a înţelege atât boala cât şi persoana bolnavă”, încheie medic specialist oncolog Dacian Purcăriță, pentru expressdebanat.

În concluzie, cancerul mamar este despre stilul de viață al fiecărei persoane, strâns legat de gene sau istoric familial, dar și despre a-ți învinge temerile. Tehnologia a evoluat, medicii au îmbunătățit tratamentele, acces la informații există… rămâne comunicarea cu propriul corp, am putea spune, cheia pentru a ieși învingător din orice situație.

Express de banat va prezenta, într-un următor articol, povestea emoționantă a unei femei învingătoare în lupta cu această maladie, care a făcut tot posibilul să fie mai presus de boală.

• Tweet
• Pin It