Cum să îngropi 1,7 milioane de euro şi să nu scapi de poluare. „Exact când începe furtuna de praf nu vor fi bani!“

„După 12 ani de poluare la Moldova Nouă, soluţie provizorie sau improvizată de stopare a poluării?“, întreabă GEC Nera, după ce reprezentanţi ai Guvernului au anunţat o variantă mai degrabă pompieristică de intervenţie în zona iazului Boşneag, din Clisura Dunării.

Activiştii de mediu de la GEC Nera au reacţionat dur la aflarea punctelor de vedere ale unor oficiali din Ministerul Economiei şi Ministerul Mediului potrivit cărora soluţia de stopare a poluării cu praf de deşeuri miniere provenit de la iazul Boşneag (extindere a fostei exploatări miniere SC Moldomin SA Moldova Nouă) este una provizorie, şi aceasta pentru a se îndeplini cerinţele de conformare cu o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) dată în cadrul unei proceduri de infringement declanşată împotriva României în 2016 de Comisia Europeană.

Deşi suprafaţa iazului ce urmează a fi umectată seamănă cu un peisaj lunar, menţionează GEC Nera, soluţia de stopare a poluării găsită de Ministerul Economiei constă în umectarea iazului cu instalaţii de stropire folosite în irigarea culturilor agricole şi ar fi urmat ca potrivit deciziei CJCE să fie finalizată în luna august 2018.

CITEŞTE ŞI: Iazul de la Moldomin, sursă nestingherită de poluare. Încă un angajament nerespectat de Guvern!

Ministerul Economiei a informat de curând GEC Nera că a obţinut din partea CJCE o amânare a termenului de punere în funcţiune a instalaţiei de umectare, iar la sfârşitul lunii decembrie 2018 aceasta va funcţiona.

„Oficialii afirmă corect că este vorba de o soluţie provizorie pentru conformare la decizia CJUE, iar GEC Nera mai adaugă că soluţia tehnică este una mai degrabă pompieristică şi improvizată, care nu are legătură cu realitatea din teren şi prin care se cheltuiesc circa 1,7 milioane de euro de la bugetul stat. La sfârşitul lucrării destinate umectării iazului, este foarte posibil să nu se producă schimbările aşteptate în ce priveşte stoparea poluării, deoarece costurile de umectare pe 120 ha sunt foarte mari, iar bani nu vor exista exact când începe furtuna de praf. Pe de altă parte, aceşti bani cel mai probabil vor fi administraţi de lichidatorul judiciar al SC Moldomin care în trecut a mai «lichidat» fonduri destinate aceluiaşi scop fără nici un efect asupra poluării. Nu trebuie neglijat şi riscul ca instalaţia de umectare să fie furată de pe iaz, aşa cum s-a întâmplat în trecut şi cu conductele de descărcare în acelaşi iaz a apelor industriale provenite de la uzina de preparare a cuprului a SC Moldomin“, avertizează GEC Nera într-un comunicat de presă.

GEC Nera consideră că rostul lucrarilor de umectare a iazului este de a stopa poluarea celor circa 18000 de locuitori de pe ambele maluri ale Dunarii, nu de a raporta Curţii Europene de Justiţie că au fost luate măsuri. Şi îşi menţine punctul de vedere, exprimat încă din anul 2016, că trebuie acţionat imediat după finalizarea instalaţiei de umectare cu măsuri de consolidare vegetativa a iazului, chiar şi cu vegetaţie spontană deocamdată, deoarece consolidarea vegetativă este singura soluţie durabilă şi cu costuri mici de întreţinere.

„Este necesar ca această consolidare vegetativă a iazului să înceapă imediat după punerea în funcţiune a instalaţiei de umectare, iar GEC Nera afirmă că cheia problemei constă în introducerea în apa de stropire a unei combinaţii de substanţe fertilizante, a unui agregant pentru praf şi a unor substanţe neutralizante pentru reziduurile de Cu, Zn şi S din deşeul depozitat pe iaz, toate acestea în cantităţi care să nu blocheze duzele aspersoarelor“, consideră GEC Nera.

• Tweet
• Pin It