Motive de bucurie pentru minoritatea sârbă din Clisură. După ce au respectat tradiţia ,,badnjakului”, iar moşul a ajuns în casele lor, credincioşii sărbătoresc zilele acestea Crăciunul.
O parte din obiceiurile comunităţii sârbe au fost respectate cu stricteţe şi anul acesta, fiind pe cât de fascinante, pe atât de surprinzătoare. Acestea însă nu s-au încheiat încă. Astăzi, de Ziua Naşterii Lui Iisus Hristos, gospodarii trebuie să împrăştie peste câmp sau în grădini cenuşa butucului ars în seara de Ajun în curtea bisericii, pentru ca acestea să fie mănoase, după care vor participa la Sfânta Liturghie a Naşterii Domnului. Credincioşii vor duce la biserică bucate gătite din fiecare fel de mâncare, pentru a fi sfinţite de preot. După Sfânta Liturghie, participanţii vor primi câte un pachet cu dulciuri şi o ramură de stejar legată cu fundiţe, care, potrivit tradiţiei, le va da sănătate şi putere până la Crăciunul viitor. La prânz, pe mesele sârbilor nu vor lipsi bucatele tradiţionale, printre care şuncă fiartă, cârnăciori, plăcinte cu dovleac, nucă şi mac. De asemenea, în fiecare gospodărie se va face tradiţionala ,,cesnica”, lipie în care se ascunde o monedă, iar cel care găseşte banul se spune că va avea noroc şi fericire tot anul.
,,Este un ritual foarte frumos şi, pentru noi, extrem de important, evocând o serie de urări de bine care se referă în ultimul timp mai mult la naşteri şi la copii, să fie din ce în ce mai benefice, de asemenea la grădină, animale pentru ca anul care vine să fie cât mai bun. Tradiţia este încă păstrată şi se pare că atrage din ce în ce mai mulţi oameni. Totul culminează cu un bal tradiţional de Crăciun, bucuria tinerilor din zonă, organizat, de cele mai multe ori, chiar de ei sau de autorităţi”, a precizat Tomislav Popovici, coordonatorul ansamblului KUD ,,Sveti Nikola” din Radimna.
În aceste zile, credincioşii salută ,,Hristos se rodi!”, iar ceilalţi răspund ,,Za istina se rodi!”. Civilizaţia modernă şi-a pus oarecum amprenta pe obiceiurile tradiţionale ale sârbilor ortodocşi din Clisura Dunării, care au rămas, în cele mai multe locuri, doar simple amintiri.
Foto: adevarul.ro