Consiliul Județean Caraș-Severin a acționat abuziv și fără o justificare legală când a adoptat amendamentul Crina!

Tribunalul Caraș-Severin a arbitrat răfuielile politice pe bani publici din plenul Consiliului Județean Caraș-Severin și a interzis excesul de putere!

Instanța de judecată a anulat Hotărârea nr. 43 din 4 martie 2024 a Consiliului Județean Caraș-Severin privind repartizarea pe unități administrativ teritoriale a sumei corespunzătoarea cotei de 6% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Sentința respectivă, în cazul în care va fi confirmată de Curtea de Apel Timișoara, obligă, practic, ca de acum înainte, schema de repartizare a banilor către primării să nu mai fie influențată de cine este la putere și cine în opoziție, ci să fie fundamentată pe criteriile impuse de lege.

Social-democrații profitaseră de revenirea la putere în Consiliul Județean și, motivând că vor să echilibreze balanța în toți cei patru ani de mandat, au dat cu o mână localităților cu edili liberali și cu două celor cu primari PSD din cei 37 de milioane de lei avuți la dispoziție.

Tribunalul Caraș-Severin a constatat însă că prin proiectul inițiat de către vicepreședintele Marius Isac s-a propus repartizarea sumelor ținându-se cont de numărul locuitorilor din UAT-uri  și de suprafaţa din intravilanul fiecărui UAT, criterii pentru care au fost emise avize și rapoarte de specialitate. Toate cifrele au fost schimbate însă de amendamentul lui Ioan Crina.

„Prin votarea hotărârii conform amendamentului propus s-au adus modificări substanțiale proiectului inițial, aspect care rezultă dintr-o simplă compararea sumelor ce urmau a fi alocate UAT-urilor conform proiectului inițial, respectiv, conform hotărârii. Procedându-se în această manieră, instanța apreciază că au fost încălcate dispozițiile legale care reglementează modalitatea de adoptare a hotărârilor consiliului județean. Astfel, potrivit art. ART. 136 (la care face trimitere art. 182 alin. 4 din codul administrativ). Preşedintele de şedinţă retransmite proiectul de hotărâre, în vederea reexaminării de către iniţiator şi de către compartimentele de specialitate. În cauză, nu a fost însă obținut acordul majorității consilierilor prezenți pentru retransmiterea proiectului de hotărâre în vederea reexaminării, astfel că acesta a fost adoptat într-o formă modificată esențial, pe fond, față de cea propusă, situație în care practic lipsesc rapoartele și avizele comisiilor de specialitate și compartimentelor de resort. Nerespectarea acestei proceduri conduce la nelegalitatea hotărârii contestate. Dacă s-ar accepta modificarea esențială a oricărui proiect de hotărâre s-ar ajunge în situația eludării dispozițiilor legale referitoare a necesitatea obținerii avizelor și rapoartelor comisiilor de specialitate și compartimentelor de resort.”, se arată în motivarea sentinței Tribunalului Caraș-Severin.

Referitor la nemotivarea modificării Hotărârii prin adoptarea amendamentului Crina, instanța de fond reține că Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că motivarea unui act administrativ urmăreşte o dublă finalitate. Îndeplineşte, în primul rând, o funcţie de transparenţă în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat și în al doilea rând permite, de asemenea, instanţei să realizeze controlul său jurisdicţional.

Concret, Tribunalul Caraș-Severin a stabilit că amendamentul lui Ioan Crina la proiectul de hotărâre inițiat de Marius Isac nu a fost motivat: „Nu există niciun referat sau aviz al vreunei comisii sau compartiment de resort. Hotărârea nu cuprinde, în concret, nicio motivare cu privire la modalitatea/criteriile care au fost avute în vedere la distribuirea sumei corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit, prevăzută la art. 6 alin. 7 din Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023. De asemenea, amendamentul propus de către domnul consilier Crina este un tabel cu sumele repartizate fără a fi menționat vreun criteriu, o motivare sau o dispoziție legală în baza căruia a fost întocmit și ce criterii au stat la baza diminuării/majorării sumelor acordate UAT urilor, față de proiectul inițial. În această situație, actul contestat, în speță HCJ nr. 43/04.03.2024, este lipsit de orice motivare, aspect față de care beneficiarii actului (UAT-urile, printre care și reclamanta și intervenienții în interes propriu) nu pot verifica dacă actul este sau nu întemeiat, dar nici instanța nu poate realiza controlul său jurisdicţional.”

Deși legiuitorul a prevăzut destinația sumelor iar UAT-urile au prezentat cereri pentru acordarea de sume pentru destinaţiile prevăzute, în lipsa oricărei motivări, instanța a stabilit nelegalitatea actului contestat. „Autoritatea publică emitentă a actului atacat, adoptând hotărârea fără nicio motivare și fără indicarea criteriilor legale privind distribuirea sumelor, a acționat abuziv și fără o justificare legală”, au mai motivat magistrații.

Tribunalul apreciază ca fiind întemeiat și un alt motiv de nelegalitate invocat de către reclamanți: „Analizând dosarul administrativ se observă că proiectul de hotărâre propus de către inițiator a respectat dispozițiile art. 18 din Legea nr. 273/2006. După modificarea proiectului conform amendamentului propus de către domnul Crina, nu s-a făcut însă o nouă consultare conform art. 18, astfel că în forma adoptată hotărârea nu a respectat prevederile menționate”.

Primăriile liberale din Caraș-Severin ceruseră Tribunalului Caraș-Severin să anuleze Hotărârea nr. 43 din 4 martie 2024  invocând că amendamentul Crina, prin care a fost modificat proiectul de hotărâre inițiat de vicepreședintele Marius Isac, a fost adoptat fără a se respecta criteriile asumate de inițiator în referatul de aprobare. Unul dintre criteriile de repartizare enunțate de Crina se referea la numărul de locuitori ai UAT-urilor, însă acest criteriu al numărului populației nu ar mai fi fost respectat deloc. S-au plâns instanței că social-democrații n-au ținut cont nici măcar de secretarul județului, care ceruse trimiterea proiectului la reexaminare, așa cum prevede Codul administrativ, și că a rezultat o diferență semnificativă între cele două municipii în defavoarea reședinței de județ, precum și între orașele sau comunele județului, în funcție de coloratura politică a primarilor.

Această dispută politică pe banii primăriilor e arbitrată în continuare de magistrații Curții de Apel Timișoara, soluția Tribunalului Caraș-Severin fiind supusă deja căii de atac.

• Tweet
• Pin It