Conjugarea verbului a avea!

În Banatul de Munte avem de toate: munți, dealuri, văi, câta câmpie, pădure cât vezi cu ochii, ape, lacuri, baraje, Muntele Mic (să ne trăiești, nea Romi, că matale ești jupân acolo), Semenicul (fără jupâni deocamdată), Dunărea, alți munți, râuri, rezervații naturale, parcuri naționale și câte și mai câte. Până nu de mult, am avut mine, fabrică de tunuri, combinate siderurgice, uzină constructoare de mașini și poduri care, deși nu au fost atinse de rachetele și dronele lui Putin, au căzut ca muștele unul câte unul.

În schimb, vom sta bine la numărul de spitale noi pe cap de locuitor. Spital județean de urgență, spital municipal, spital orășenesc. Asta ca să nu mai aud cârcotașii spunând că în județ sunt mai multe biserici decât spitale. Păcat că lu’ Romi nu i-a ieșit pasența cu modularul, că ne-am fi clasat pe locul întâi pe țară, însă s-ar putea să dea lovitura cu sanatoriul Marila. Dacă face rost de 5 milioane de lei să-l demoleze pe cel vechi, CNI îl ajută. Că așa i-ar fi spus ăia de la CNI: „Romi, tu demolează-l, recuperezi fier-betonul, țigla de pe acoperiș, burlanele și ce s-o mai putea, că de rest ne ocupăm noi.”. Poate are noroc, că știți cum e, Dumnezeu ține cu oamenii buni care vor binele semenilor, nu ca alții, știți voi cine. Ăia, domnule, de care puiucul nostru nu mai are somn.

Spital nou vrea și Felix Borcean, la Caransebeș. O bagatelă, 80 de milioane de euro, bani pe care visează să-i obțină până când o ieși la pensie, dar și Luca Mălăiescu, la Oțelu Roșu. Ăsta ar fi mai ieftin, doar vreo 30 de milioane de euro. E adevărat, nici Luca nu-i are, numai că Luca nu-i ca Felix, e mai înfipt la partid, are mai multe relații la București. Îi cunoaște personal pe Ciolacu și Sandu Rafila, plus alți și alți miniștri cu care dă mâna când se întâlnesc. El s-a înțeles bine cu Dragnea, cu Luminița Jivan și, în general, cu toți care au avut în mâinile lor frâiele partidului, pe când Felix cu cine e prieten și s-ar putea înțelege? De aia zic, Luca s-ar putea să reușească. La un spital nou, uiți și de faptul că moldovenii (ăia de peste Prut) nu mai vin să pornească oțelăria, și că cele mai căutate și mai bine plătite locuri de muncă sunt cele cele de șters la cur moșii și babele din Germania și Austria.

A, era să uit, la capitolul ce-am avut și ce-am pierdut trebuie trecut neapărat bacul de la Moldova Veche. L-am avut, îl avem și, cel mai probabil, din 12 august ne vom aminti de el ca de gustul copilăriei din casa bunicilor de la țară.

/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/