Congresul alifiilor

De ce să bâjbâi ca un orbete prin desişuri şi frunzişuri, când poţi s-o iei pe căi bătătorite? Aşa că pe-acolo o să pornim şi noi. Suntem în plină iarnă, dar autorităţile au fost iarăşi luate pe nepregătite. A nins un centimetru de zăpadă şi noroc cu tata golanilor (soarele), care a şi trecut la treabă, topind-o rapid. Altfel, Dumnezeu cu mila. De frig însă, continuă să fie frig. Trebuie să ne încălzim cumva şi cine o poate face mai bine decât Mihai Răzvan Pomădatu? Dumnealui iese ieri la tembelizorul preferat şi ne ameninţă cu partidul său forţos, Forţa Civică, format din un Pirpiriu şi Tălmăceanu Michael Jackson, că va pune de primul Colegiu Director pe 12 ianuarie a.c., la care se va stabili data Convenţiei Naţionale a partidului, mai în clar, data primului Congres. Vedeţi, Pomădatu e obişnuit numai cu “primul”. Prim-ministru, primul Colegiu Director, primul Congres. Ce-ar putea să se discute la aceste adunări la vârf în trei? Tot Pomădatu ne lămureşte. Stabilirea viitoarelor colaborări politice. Pe cine păcăleşte? Mai degarabă, Congresul va trebui să găsească soluţii pentru refacerea depozitului ajuns la paiol (fundul bărcii). Cremele şi pomezile, pieptenii şi forfecuţele, şerveţelele parfumate, beţişoarele de urechi şi alte nenumărate cosmeticale, başca ţigările fudule, vinăraiele, negrele, alcoalele şi vacile băutoare de bere s-au tot dus în campanie, abia dacă au mai rămas vreo două suluri de hârtie igienică roz. Or, aşa neuns şi neparfumat nu poţi construi nimic. Sponsorii, dac-o mai fi vreunul să-l iubească, să dea năvală. Dar nu-i numai atât. Dom profesor de istorie s-a trezit a fi şi un mult simţitor savant în ale dreptului şi ale organizării justiţiei. Nu e bine să desfiinţezi un grad jurisdicţional, zice, aşa cum a declarat Ponta. Şi dacă o va face înseamnă că doreşte să protejeze dosarele marilor corupţi (? – n.n.). O prostie mai mare chiar că n-am auzit. E mai bine aşa, cu patru instanţe, să dureze un proces o sută de ani? E bine aşa, maestre? După mintea ta!… M-am încălzit?  De atâta râs deja ard. Ca o feştilă.

• Tweet
• Pin It