Un studiu realizat de UrbanizeHub România plasează Reșița și Galați în fruntea topului absorbției fondurilor europene. Cu atât mai merituos este acest lucru, cu cât primarii celor două orașe, foste mari centre ale siderurgiei românești, se află la primul lor mandat.
În timp ce Galați a atras în acest mandat 200 de milioane de euro, Reșița este aproape, cu 170 de milioane de euro. Primarul Ioan Popa a explicat într-un interviu cum de s-a ajuns la această performanță, plecând de la o realitate pe care nu a ignorat-o în niciun moment, recunoscând că în acești patru ani a avut multe de învățat în materie de administrație de la alți primari.
„M-aș întoarce la o chestiune legată de Ilie Bolojan, dacă tot se spune că am luat exemplul primarului din Oradea. În 2016 habar n-aveam cine era Ilie Bolojan, nicio idee. Dacă m-ați fi întrebat de piața macaroanelor, care sunt principalii producători de spaghetti din Europa și din lume, v-aș fi povestit de ei până la infinit, căci eu am făcut 20 de ani macaroane. Sunt macaronar. Însă, pentru că s-a vorbit de exproprieri și învățământ dual, pe exproprieri profesorul meu a fost Ilie Bolojan, pentru că ce a făcut el la Oradea nu a mai făcut nimeni în România. Am studiat partea juridică și mi-am zis că dacă comunitatea o cere, dacă un oraș are nevoie să dezvolte o infrastructură într-o zonă, nu ne putem opri la două-trei case. Ne înțelegem cu acei oameni, le facem justă despăgubire, îi relocăm și rezolvăm problema. Am preluat în Reșița această practică pe partea de infrastructură, apă și canal, câteva traversări și urmează ca la realizarea aqualandului și a mallului de la Reșița să venim cu o nouă axă rutieră pe malul drept al Bârzavei. Și vom mai trece peste câteva case. Nu avem ce face, asta e viața. Dar dacă nu ai curaj să iei inițiativa în mână nu vei face nimic.”, a mărturisit edilul-șef.
Popa a ținut să reamintească faptul că anul acesta Reșița este la prima promoție de absolvenți de învățământ dual, o inițiativă sută la sută a administrației locale, care își asumă cheltuielile cu masă și cazare pe toată durata școlarizării copiilor veniți din alte localități ale județului.
În cadrul aceleiași emisiuni, Popa a vorbit despre împrumuturile bancare, spunând că la venirea sa în Primărie gradul de îndatorare a municipiului era de 27%, la 3% de procentul maxim admis. Printr-un management performant și corect, cum îl cataloga primarul, în doi ani acesta a coborât la 16%.
„Aveam credite luate de primarii de dinaintea mea la 3,25, 3,50% peste ROBOR, la lei, le-am renegociat și refinanțat aceste credite la 0,56% peste ROBOR. În felul acesta am reușit să optimizez sarcinile cu creditele și, în același timp, am acoperit «găurile». În Primărie existau multe servicii și direcții care aveau propria lor personalitate juridică. De aici s-a ajuns ca o firmă din Timișoara să încheie 20 de contracte pe telefonie și internet, când putea să fie un singur contract. Adică se sifonau bani și încă mulți. Am desființat contractele și multe dintre aceste direcții le-am adus în aparatul propriu al primarului.”, a declarat Popa despre cele găsite în Primărie la început de mandat.
Vorbind despre viitor, el spune că există tendința apariției așa-ziselor enclave de bunăstare socială și este foarte important modul în care se va realiza conectarea între ele. În opinia sa, se poate trăi foarte bine în interiorul Oradei ori a Clujului, dar dacă trebuie să te miști între aceste orașe, ești terminat în cazul în care se întâmpină tot felul de probleme legate de infrastructura rutieră. Din acest motiv, primarul Reșiței spune că Ministerul Dezvoltării ar trebui să creeze urgent un cadru simplu pentru realizarea conexiunii interurbane, altfel totul va fi în zadar în perspectiva anilor ce vin.