Claudia Borca, expert în Științele Educației, despre rezultatele la Evaluarea Națională: E necesar să aducem o schimbare în viitor

O analiză autentică a rezultatelor înregistrate la Evaluarea Națională, ca de altfel a oricărui examen școlar, trebuie să aibă în vedere mai mulți factori implicați în procesul educației, spune conf. univ. dr. Claudia Borca, directoarea Departamentului Științe ale Educației din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie de la Universitatea de Vest din Timișoara. 

Context național. 65 de elevi care au luat 10 la Evaluarea Națională, la nivelul întregii țării, potrivit datelor Ministerului Educației. Este cel mai mic număr de note maxime din istoria acestui tip de examen. De menționat este că, din mediul rural un singur elev (din comuna Iepurești, Giurgiu) a luat notă maximă și la Română, și la Matematică.

Context local. În Timiș, anul acesta un singur absolvent de clasa a VIII-a a reușit să obțină 10 curat la Evaluarea Națională. Fabian Ionel Cristea este numele lui și este elev la Colegiul Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara.

Spre comparație, în 2023, în județ au fost 20 de medii maxime.

Cu privire la promovabilitate, cifrele furnizate de Inspectoratul Școlar Timiș arată că procentele sunt, cu trecerea anilor, tot mai mici: peste 80% la absolvenții anului școlar 2021-2022, în jur de 75% în anul școlar 2022-2023 și 73% acum.

Pentru a înțelege mai bine cauzele și implicațiile rezultatelor la Evaluarea Națională din acest an, Express de Banat a discutat cu conf. univ. dr. Claudia Borca, directoarea Departamentului Științe ale Educației din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie de la Universitatea de Vest din Timișoara.

„De ce aceste rezultate? Indiferent dacă le considerăm rezultate așteptate sau rezultate neașteptate, nu le-aș numi bune și slabe, nu le-aș cataloga așa. (…) O analiză longitudinală este binevenită, însă trebuie să avem în vedere mai mulți factori: structura și compoziția subiectelor, anumite particularități la nivel național din perspectiva faptului că da, e adevărat, elevii sunt aceiași, elevi de clasa a opta, profesorii, în cea mai mare parte, sunt aceiași, cu strategii de predare, modalități în care s-a lucrat pentru Evaluarea Națională cam ca anul trecut, dar uite că rezultatele sunt altele. Un răspuns unidirecțional: aceasta este cauza, nu există. Din acest motiv, Ministerul Educației va trebui să stabilească de ce am înregistrat aceste rezultate. Însă, pe lângă această strategie la nivel macro a ministerului, la nivelul fiecărei instituții școlare, la inițiativa directorului, pe comisii metodice sau arii curriculare sau pe disciplină, mult mai particularizat, să se facă o analiză a rezultatelor și acestea să fie comparate cu evoluția școlară a fiecărui elev. M-aș abține să identific ca și cauze punctuale cauza 1, 2, 3, 4. Este cu siguranță un cumul de factori care au condus aici. Chiar și anul trecut, am avut acele rezultate foarte, foarte bune, cu siguranță și atunci au fost anumite semne de întrebare. Pentru că evaluarea în sine este un proces. Ne uităm către rezultatele procesului, dar ne uităm și la etape, cum am ajuns acolo. E vorba despre analiza procesului mai mult, aș spune.”, a declarat Claudia Borca pentru expressdebanat.ro.

Elevii. Profesorii

Studiile spun că elevii sunt interesați și motivați să învețe, ne dezvăluie expertul în științele educației, dar manifestă cele două stări pentru un anumit tip de învățare și un anumit tip de activități didactice. Prin urmare, profesorii pot reconsidera modul de predare astfel încât să îi facă pe elevi să învețe cu entuziasm.

„Noi, profesorii, va fi necesar în viitor, cât mai repede posibil, să aducem o schimbare, să reconsiderăm modul de predare pentru că noile generații sunt alte tipologii. Interesul și motivația lor pentru învățare sunt și în funcție de modul în care noi, profesorii, le prezentăm activitatea didactică – de la etapa de predare, până la cea de consolidare, chiar în modul în care realizăm evaluarea. Poate că ar fi vremea să ne reîntoarcem către ce profesorii știu deja că ar trebui să se întâmple în sistem: o mai mare centrare pe copii și nevoile lui, dar și din perspectiva modului în care se predă și se evaluează. Să ne axăm mai mult pe crearea unor competențe de colaborare, de cooperare, de lucru în echipă, de învățare prin descoperire, prin proiecte. Cu siguranță dacă s-a constatat că interesul și motivația nu sunt la nivelul dorit, acestea vor crește.”, a explicat Claudia Borca.

Părinții. Familia

Directoarea Departamentului Științe ale Educației de la FSP consideră că succesul elevilor depinde și de implicarea părinților, a modului în care aceștia reușesc să îi mobilizeze pe copii în direcția învățării. Asta în contextul în care mulți dintre părinți iau decizia să le ofere pregătire suplimentară copiilor, înaintea examenelor, cu meditatori privați.

„Există situația părinților care apelează la meditații fie dintr-o necesitate, fie pentru că există un model al altor părinți și atunci părinții apelează cumva prin contagiune la aceste meditații. Mai e o altă realitate în care meditațiile nu există. De ce? Pentru că părintele consideră că nu e necesar sau consideră că ce se întâmplă la clasă e suficient, din perspectiva faptului că și efortul individual de acasă și implicarea părintelui e suficient de mare pentru a completa pregătirea de la clasă. Să nu cădem în capcana în care să formulăm un răspuns general valabil și global negativ, că dacă evaluarea a fost aceasta, adică mai puțin așteptată, rezultatele sunt cauzate de ce se întâmplă la clasă, că acolo a fost ceva care nu a funcționat. Lucrurile nu stau așa. Firește că e vorba și despre scoală, dar e vorba și de implicarea noastră a părinților, cât reușim să mobilizăm copiii, să îi aducem în contextul acela al învățării și să completăm ce se întâmplă la școală prin pregătirea aceasta. Repet, cu sau fără meditații, nu e vorba despre meditații. Dar da, din nefericire, asistăm la o modă a meditațiilor. Eu, din câte am constatat, e mai mult o modă, cum spuneam, prin contagiune părinții apelează la aceste meditații.”, a concluzionat conf. univ. dr Claudia Borca.

• Tweet
• Pin It