Ciudățenia cifrelor: Timișul are mai puțini locuitori ca acum 10 ani, însă Timișoara rămâne cel mai atractiv oraș, după București

Populația județului Timiș a scăzut cu aproape 5 procente în ultimii zece ani, arată primele date ale recensământului populației realizat de Institutul Național de Statistică anul trecut. În județ, nu doar că numărul locuitorilor este mai mic decât au estimat statisticienii la 1 decembrie 2021, ci chiar mai mic decât în urmă cu 10 ani.

Județul Timiș are cu aproximativ 33.000 de locuitori mai puțini față de acum 10 ani, arată datele oficiale ale recensământului. La asta se adaugă și faptul că specialiștii estimau o creștere a numărului locuitorilor, așa că cifra relevată de recensământ indică o scădere a celor care stau aici și mai mare.

„Rezultatele parțiale la recensământul populației și locuințelor pentru anul 2021 în județul Timiș arată o populație rezidentă de 650.5333 locuitori, fiind mai mică cu 33.007 locuitori decât la recensământul din 2011. Practic, județul Timiș a scăzut cu 33.007 locuitori. Față de estimarea pe care a făcut-o INS pentru 1 decembrie 2021, deci cât ne așteptam noi să găsim în județul Timiș, scăderea este cu 57.334 de persoane.”, a declarat Sorin Belea, directorul Direcției Regionale de Statistică Timiș, pentru expressdebanat.ro.

Asta în condițiile în care, spre exemplu, recensământul locuințelor indică o creștere importantă a apartamentelor și a caselor construite din 2011 până în 2022. În plus, numărul celor care au ales să facă din Timiș, respectiv Timișoara casa lor este mai mare comparativ inclusiv cu județul Cluj. Urmează câteva explicații.

Neajunsurile recensământului: „Poate că nu atinge exact situația județului”

Subprefectul Ovidiu Drăgănescu atrage atenția, în primul rând, că nu toți timișenii s-au recenzat. Până la 31 iulie 2022, la procesul de autorecenzare și recenzare au participat 83,5% din numărul locuitorilor estimați pentru judet: „În primul rând trebuie să ținem cont de faptul că o bună parte din populație nu a ajuns să fie recenzată. Ori că au fost persoane care pur și simplu nu au dorit să se recenzeze, refuzând această acțiune a statului ori au fost autorități locale care nu au reușit să se organizeze în asemenea manieră încât să ajungă la toți cei care ar fi dorit să se recenzeze.”

Pe de altă parte, subprefectul ridică un semn de întrebare: în județ, mai cu seamă în Timișoara și zona periurbană, se construiesc permanent locuințe, semn că există cerere. Pe de altă parte, cine le ocupă? Mergând și mai departe, cum se face că numărul populației scade, în condițiile în care migrația internă are valori pozitive?

„Avem o creștere importantă undeva la 40.000 de locuințe noi în această perioadă și această creștere nu corespunde cu scăderea pe care o înregistrăm la numărul populației. Dincolo de toate aceste lucruri, trebuie spus că județul Timiș are și o migrație internă pozitivă, poate printre cele mai mari din țară după București, mai mare chiar decât Clujul, adică sunt foarte multe persoane din restul țării care vin și se stabilesc în zona Timișoarei, în acest pol de creștere, un fenomen care se înregistrează la toți polii de creștere din țară, inclusiv la Iași, Craiova, la Cluj și, din acest punct de vedere, recensământul poate că nu atinge exact situația județului, situație pe care o vedem cu toții aici în Timișoara și în orășelele din jurul Timișoarei pentru că la acest număr de populație pe care îl înregistrăm și în Giroc, și în Dumbrăvița, Moșnița și în Ghiroda, avem localități de nivelul unui municipiu ca Huși, de exemplu. Deci, din acest punct de vedere, poate că nu suntem chiar la realitatea pe care o consemnăm după recensământ, dar trendul, din păcate, în întreaga Românie, inclusiv în județul Timiș și în județele limitrofe, este de scădere a populației.”, a explicat subprefectul Ovidiu Drăgănescu.

Pericolul este ca județului să îi fie alocate sume mai mici de bani din bugetul de stat sau prin alt gen de proiecte. 

„O localitate, atunci când cere anumite sume, ori de la buget, ori pe proiecte – fonduri europene sau fonduri guvernamentale – contează numărul populației, în primul rând, apoi numărul de kilometri de drumuri, dacă sunt proiecte în învățământ – numărul de elevi, de liceeni, de studenți, toate aceste cifre sunt importante și, evident, toate vor contribui într-un mod negativ la viitoarele proiecte care vor fi depuse atât în concurența internă, cu alte orașe, județe, dar poate și în concurență la nivelul UE, România fiind o țară care, iată, scade, ca număr de locuitori.”, a mai spus Drăgănescu.

Explicațiile specialiștilor

Cum se face că numărul locuitorilor scade în județ, potrivit cifrelor, în schimb – crește numărul locuințelor? Sociologul Adrian Pășcuță are mai multe posibile explicații. Una ar fi că sunt apartamente nou construite, care încă nu și-au găsit proprietarul fie altele pe care proprietarii preferă să nu le închirieze ca să le păstreze în condiții optime.

„În unele locuiesc oameni, altele sunt libere din diverse motive: unele abia au fost construite, sunt puse în vânzare și încă nu și-au găsit cumpărător. Altele pot fi libere pentru că proprietarii lor, din diverse motive, s-au mutat altundeva și preferă să nu o închiriere sau au oferit-o spre închiriere sau nu și-a găsit chiriași. De ce ar ține cineva o locuință pe care să nu o ofere spre închiriere? Sunt situații în care proprietarul a primit o ofertă de a munci în străinătate și atunci, de multe ori, preferă să își păstreze locuința sigură, liberă, pentru a se putea întoarce oricând dorește; să nu se deterioreze locuința, să nu aibă probleme cu evacuarea chiriașilor ș.a, dar, bineînțeles, cele mai multe locuințe sunt ocupate.”, a spus Adrian Pășcuță.

O altă explicație ține de situațiile familiale.

„Și cifrele oficiale ne arată că sunt mai puțini ocupanți pe locuință. Înainte aveam familii mai mari, extinse, 4,5,6 membri pe locuință. În zilele noastre, apartamentele, foarte des, adăpostesc o singură persoană, două persoane, tot mai puține persoane. Sunt mai multe familii monoparentale, sunt bătrâni care locuiesc singuri, nu împreună cu copiii lor, sunt copii sau tineri care primesc locuințe de la părinții lor imediat ce împlinesc 18 ani și se mută singur sau dacă nu, închiriază o locuință pe care o ocupă singuri. Un fenomen pe care îl putem observa – în Complexul Studențesc, în urmă cu 20-30 de ani erau pline căminele de studenți care locuiau câte 4-5 în cameră. A scăzut și aici densitatea foarte mult. Sunt destul de mulți studenți care își permit să cumpere sau să își închirieze câte o garsonieră în oraș. Deci și aici vedem o scădere a numărului de ocupanți pe unitate locativă.”, a mai spus Pășcuță.

În privința migrației interne, indicatorul ar trebui corelat și cu o altă informație, mai explică Adrian Pășcuță:

„Deși nu beneficiază de aceeași reclamă de care beneficiază Clujul la nivel național, Timișoara rămâne în continuare cel mai atractiv oraș din România, după București. Migrația internă este în continuare foarte ridicată în orașul nostru, dar cred că și migrația externă este foarte ridicată. În Timișoara sunt foarte multe multinaționale, foarte multe companii străine care au zeci de mii de angajați și migrația personalului în cadrul acestor companii este destul de ridicată. Foarte mulți angajați ai multinaționalelor primesc oferte de muncă de a se reloca în alte țări, temporar sau definitiv. Deci este posibil ca nu doar migrația internă să fie cea mai ridicată din România în Timișoara, ci și migrația externă, adică să fie destul de mulți timișorenii care pleacă parțial, temporar sau definitiv, de la caz la caz, către țări din vestul Europei.”

Următorii indicatori ai recensământului – informații detaliate pe sexe, nivelul studiilor inclusiv pe localități vor fi făcute publice la finalul lunii ianuarie. Până în decembrie 2023, procesarea tuturor datelor culese în cadrul procesului de recensământ trebuie finalizat.

• Tweet
• Pin It