Varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 a fost clasificată ca variantă de îngrijorare din cauza numărului mare de mutații, comparativ cu tulpina parentală.
Potrivit specialiștilor, unele dintre aceste mutații sunt comune cu unele variante anterioare și pot conduce la infecțiozitate și transmisibilitate crescute, evitarea unor mecanisme de răspuns antiviral și chiar rezistență parțială la anticorpii dobândiți în urma infecției, a vaccinării sau rezistență la unele terapii cu anticorpi monoclonali.
Alte mutații sunt nou întâlnite la această variantă sau au fost observate doar în laborator, așa că efectul lor nu este bine cunoscut, dar sunt observate în proteine sau în regiuni ale unor proteine importante în biologia virusului. Încă nu există studii suficiente care să demonstreze cum funcționează de fapt lucrurile.
„Din cauza faptului că lumea nu e vaccinată, apare o tulpină nouă. Această tulpină nouă poate suferi o serie de mutații. De aceea este o alarmă epidemiologică în Europa și cred că nu numai în Europa, ci și în țările civilizate ale lumii din cauza apariției acestei tulpini sud-africane. Se pare că a suferit o serie de mutații și dacă una dintre aceste mutații, care sunt analizate, nu avem date certe, există pe partea de contagiozitate este foarte grav. Pentru că dacă devine și mai contagioasă decât tulpina Delta care avea contagiozitate de 70%, 80% va fi un atac sever al virusului asupra omenirii”, a explicat medicul Virgil Musta de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.
Mutațiile apar în cadrul procesului de replicare a virusului, dar majoritatea au un efect minor sau inexistent și nu reprezintă un risc epidemiologic. Altele însă oferă virusului avantaje.
„Pe parcursul infecției, virusul trebuie să facă miliarde și miliarde de copii ale codului său genetic. Uneori, în procesul de replicare apar și erori iar unele “litere” sunt “copiate” greșit. SARS-CoV-2 are mecanisme pentru a corecta majoritatea erorilor de copiere, dar nici aceste mecanisme nu pot funcționa perfect iar unele mutații mai scapă. Majoritatea mutațiilor au un efect minor sau inexistent asupra biologiei virusului și nu prezintă decât interes epidemiologic (amprenta de mutații permite urmărirea circulației virusului în populație). Dar dacă aceste mutații apărute întâmplator îi oferă virusului un avantaj (ex: transmisibilitate mai mare, capacitatea de a ocoli o parte din mecanismele de protecție ale organismului) atunci ele sunt selectate și propagă mai departe”, potrivit unui material realizat de Cătălin Țucureanu, cercetător științific în imunologie și vaccinologie la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” și publicat pe pagina de Facebook RO Vaccinare.
Încă nu se știe dacă varianta Omicron este mai agresivă pentru că nu au fost depistate suficiente cazuri astfel încât să se ajungă la o concluzie.
„De la infecție la dezvoltarea unei forme severe a bolii durează, în general, peste o săptămână iar majoritatea cazurilor identificate până acum sunt la persoane tinere cu risc mai mic de evoluție severă a COVID-19. Mai multe date vor fi probabil disponibile în viitorul apropiat, dar toate variantele SARS-CoV-2 de până acum au fost asociate cu un risc semnificativ de evoluție severă a bolii. Abordarea precaută de moment ar fi să nu considerăm că infecția cu varianta Omicron ar evolua diferit”, mai spune cercetătorul științific Cătălin Țucureanu.
Varianta Omicron a devenit dominantă într-un timp foarte scurt, dar nu se poate spune încă dacă este mai transmisibilă din cauza numărului încă mic de cazuri depistate. De altfel, nu se cunosc date nici în ceea ce privește eficiența vaccinurilor. Până acum acestea s-au dovedit a fi eficiente în special împotriva evoluției spre o formă severă de boală.