Întâlnită la Paralela 45, cascada Bigăr a fost punctul cel mai important pe harta turistică a județului în decursul acestui an, asta în urma unui clasament publicat de cei de la The World Geography, un site cu cele mai aparte locuri din lume.
După ce a făcut înconjurul lumii pe site-ul The World Geography, cascada Bigăr a atras atenția presei naționale și astfel a devenit un obiectiv vizitat de toți românii. În urma clasamentului ce poate fi găsit și la ora actuală aici, cascada Bigăr a devenit dintr-o dată un unicat pe glob, drept urmare s-a și pus o taxă de vizitare a acesteia.
Deși multe alte obiective sunt considerate de către cărășeni mai spectaculoase, cum ar fi cascada Beușnița sau Lacul Ochiul Beiului, cascada Bigăr a reușit să promoveze zona nu doar la nivel național, ci și la nivel internațional. De altfel, din unghiul potrivit, cascada poate deveni o adevărată oază de inspirație pentru cei pasionați de fotografie, oferind fabulosul vânat de mulți fotografi.
Indiferent dacă unicitatea declarată pe acel site corespunde sau nu realității, ceea ce trebuie să rămână în memoria tuturor este faptul că prin acel clasament mai mulți turiști din țară și de peste granițele țării au fost atrași în județ ca să vadă frumusețile cărășene.
In fine un articol corect, echilibrat si deontologic despre un obiectiv turistic apreciat si … laudat de straini care au considerat cascada Bigar printre primele 8 cascade SPECTACULOASE din intreaga lume, ea fiind pusa chiar cap de lista. Din pacate exista si materiale scrise de jurnalisti neinformati care au catalogat aceasta unica cascada ca fiind CEA MAI FRUMOASA din lume, alte subiecte cu “lauda de sine nu miroase a bine“ tratand elogierea unicitatii “Muzeului de locomotive“ din Triaj si a otelului “Made in Resita“ din care este construit turnul Eiffel.
Mitul potrivit căruia simbolul Parisului, Turnul Eiffel, a fost realizat folosind oţel produs la Reşiţa, este contrazis de un cercetător al istoriei tehnice a Banatului Montan.
Inginerul Dan Perianu susţine că turnul, celebru în întreaga lume, este o realizare exclusiv franceză şi că în compoziţia lui nu s-ar afla oţel fabricat în uzinele reşiţene.
Într-adevăr, Reşiţa se poate mândri cu premiere industriale, cum ar fi prima locomotivă cu abur, autentică, din sud-estul Europei, fabricată, în 1872, în uzinele StEG Reşiţa, care a circulat aici timp de şapte decenii şi care a fost salvată în 1957, sau cu realizari tehnice deosebite, cum ar fi zeci de poduri în întreaga Europă, nu, însă, şi cu vreo contribuţie la celebrul Turn Eiffel. Cel puţin, aşa susţine un specialist în patrimoniul industrial al Banatului Montan, inginerul Dan Perianu, care şi-a dedicat ani întregi studuiului istoriei tehnice.