Cel mai bun an pentru turismul din Clisura Dunării

Proiectele administrației publice locale, unele derulate împreună cu Consiliul Județean Caraș-Severin sau cu localități de pe malul sârbesc al Dunării, precum și investițiile tot mai curajoase realizate de mediul privat, au început să aglomereze mai des ca niciodată primul oraș de la intrarea fluviului în țară, precum și comunele și satele învecinate.

Practic, întreaga zonă, mirifica Clisură a Dunării, e vizitată de un număr de turiști ce crește vizibil. Iar ăsta este și unul din motivele pentru care primarul Adrian Torma a insistat pentru salvarea proiectului european ce presupune traversarea cu bacul între Moldova Nouă și Golubac. Un milion de euro au fost împrumutați în acest scop de Primăria Moldova Nouă, catamaranul plimbă și el la fiecare sfârșit de săptămână sute de oameni pe valurile Dunării, astfel că turismul renaște în acest colț de Românie binecuvântat de Dumnezeu.

Încep lucrările!

Bacul peste Dunăre are o importanță deosebită pentru revitalizarea turismului în localitățile cărășene de pe malul fluviului, dar are o însemnătate cel puțin la fel de mare și pe plan economic. Nu doar pentru Moldova Nouă, pentru Caraș-Severin și România, ci și pentru Serbia. Interesele sunt uriașe din toate punctele de vedere până la urmă, fapt pentru care primarul Adrian Torma a insistat și a convins Consiliul Local să acceseze creditul necesar pentru deblocarea proiectului. Proiect care dacă ar fi eșuat ar fi băgat orașul în colaps, într-o criză fără precedent. „Am finalizat achiziția creditului. În cursul lunii iulie începem lucrările la proiectul de trecere a frontierei cu bacul. 850.000 de euro ar costa lucrarea la drum și vreo 30.000 de euro rețeaua electrică. Am accesat o linie de finanțare de un milion de euro, bani pe care îi vom returna în 10 ani. La finalul anului ar trebui să fie cu totul gata. Dacă toți pașii vor fi respectați, finalul anului ar trebui să ne prindă cu proiectul operațional”, a explicat edilul-șef.

Adrian Torma are imaginea exactă a ceea ce înseamnă implementarea acestui proiect, dar se gândește deja la ceva și mai important. Bacul ar deschide Moldova Nouă, Caraș-Severinul și România spre Serbia printr-un nou punct de trecere a frontierei, spune primarul, lucru care nu s-a mai întâmplat din 1989 încoace. Se deschid oportunități comerciale între cele două țări. „Ar fi trebuit să facem pe cale rutieră peste 100 de km ca să ajungem la Veliko Gradiște. Oportunitățile turistice sunt și ele cu totul și cu totul altele. Există destul de mulți turiști români care vor să vadă Clisura Dunării de pe malul sârbesc și invers, prietenii sârbi vor putea veni cu mașinile la noi, vor putea circula mult mai ușor, în scop turistic sau pentru micul comerț. În plus, se deschide poarta unei investiții foarte mari în viitor, mă refer la o strategie care cuprinde deschiderea unui port la Moldova Nouă, unde ar trebui să fie punctul de încărcare și descărcare pe toată regiunea de vest a tot ce se transportă pe Dunăre. Majoritatea mărfurilor ajung la Giurgiu și apoi se încarcă în mașini. A existat în anii 2008-2010 o idee de port container și am vrea să o reactivăm, pentru că se vor crea și locuri de muncă, dar vor apărea și investiții serioase”, a dezvăluit Adrian Torma.

90 la sută grad de ocupare

Până ca bacul să lege cele două maluri ale Dunării sau ca în port-containerul așteptat de atâta vreme să fie descărcate mărfuri, pe fluviu face plimbări în fiecare sfârșit de săptămână un catamaran. Iar asta se vede și în ceea ce privește numărul turiștilor care vizitează în ultima vreme Clisura Dunării. „Catamaranul va avea curse în fiecare sâmbătă și duminică. Până în septembrie, în Clisura Dunării aproape că nu mai găsești niciun loc de cazare. Gradul de ocupare cred că e undeva la 90 la sută. Vedem zilnic fețe noi pe faleză, la terase, e clar că ne vizitează tot mai mulți oameni. Au apărut în ultima vreme mai multe pensiuni, care oferă și alte servicii decât cazare și masă, mă refer la plimbări cu barca, piscine frumoase și alte atracții. 2017 e cel mai bun an din acest punct de vedere și sunt convins că în viitorul apropiat vor apărea pensiuni noi, atât pe raza UAT Moldova Nouă, cât și pe Clisură. Pe raza orașului avem două pensiuni, dar la nivel de Clisură cred că sunt peste 15. Sunt peste 500 de locuri de cazare”, a spus primarul Torma.

Cel mai frumos loc din România

Dezvoltarea pe care au cunoscut-o localitățile dunărene din Mehedinți, cum e cazul Dubovei sau Eșelniței, o va cunoaște cât de curând, crede primarul, și zona Moldova Nouă. Ba chiar potențialul ar fi și mai mare aici, deoarece malul Dunării ar fi mult mai generos pe teritoriul administrativ al Caraș-Severinului și ar da posibilitatea realizării unor investiții cu mai puține bătăi de cap. „Oltenii au fost mai rapizi, dar nu toate se fac în viteză, se fac și cu înțelepciune, cu strategie. Zona respectivă a devenit supraaglomerată. La noi se poate dezvolta strategic, Dunărea e mult mai deschisă la noi, e mult mai liniștită, peisajele sunt foarte frumoase și la noi, mai avem în plus zona de dealuri care merg după satele din Clisură, Coronini, Berzasca sau Sichevița. Gârnicul, Sfânta Elena sau Bigărul sunt sate foarte frumoase, cu peisaje uluitor de plăcute. Vom încerca să facem cunoscute aceste locuri, sunt cascade deosebit de frumoase, la fel ca celebra Cascadă Bigăr de la Paralela 45, pe drumul ce leagă Moldova Nouă de Gârnic, dar care nu sunt cunoscute. Cu siguranță, într-o strategie de promovare a întregii Clisuri, vom face ca aceste obiective să fie cunoscute. Moldova Nouă are unul din cele mai frumoase locuri din România, mă refer la Ostrov, unde avem celebra movilă a lui Atilla, unde se spune că e înmormântat acesta, cei peste 80 de cai sălbatici, o faună uluitor de frumoase, două lacuri gigantice interioare unde poți vedea peștii. Tot mai mulți cetățeni și turiști întreabă de Ostrov”, afirmă Torma.

Terenuri private, dar la prețuri bune!

Investitorii care se îndreaptă spre localitățile cărășene de pe malul Dunării au posibilitatea să achiziționeze terenuri la prețuri mai mult decât rezonabile, în ciuda faptului că și aici a funcționat specula imobiliară, iar administrațiile locale nu prea mai au suprafețe în proprietate. „Am dus o luptă aprigă cu cei care au pus stăpânire pe tot ceea ce se întâmplă în oraș. Din păcate, am constatat că noi, ca și UAT, nu mai avem prea multe terenuri, dar încă prețurile sunt foarte mici și se pot cumpăra terenuri cu poziții foarte bune la prețuri mici. Avem în proprietate insula Ostrov, unde dacă se va ajunge la o schimbare de strategie a Parcului Natural Porțile de Fier și se vor putea construi reglementat tot felul de facilități ecologice, putem oferi terenuri cu valoare foarte mare din punct de vedere turistic”, a explicat primarul Torma.

 

foto: fantasticulbanat.com

• Tweet
• Pin It