Nu, nu este vorba de westernul anilor ’60, cu Yul Brynner, Charles Bronson, Steve McQueen și James Coburn pe generic în rolurile principale, ci de magnificii noștri ce ne reprezintă în Parlamentul României în următorii patru ani. Ca o coincidență, tot șapte sunt și ei, dar spre deosebire de personajele lui John Sturges, ei nu se vor lupta cu bandiții mexicani, ci vor încerca să se sacrifice pentru binele nostru, votând legi cu gândul la moș Gheorghe de la Megica și doda Ana de la Pârneaura. Hai, că am zis-o!
De ce sunt băftoși cei șapte parlamentari cărășeni? Pentru simplul fapt că unii dintre ei au avut noroc chior de au ajuns atât de sus. Nu că ar fi mare scofală să fii parlamentar în ziua de astăzi, doar că unora dintre ei nici măcar prin cap nu le-ar fi trecut așa ceva.
Să-i luăm pe rând. Întâi pe cei de la PSD. Marius Damian. În primăvară se zvonea că va candida la Primăria Caransebeș. Avea și argument, este născut acolo. El a vrut, dar partidul a fost de altă părere. În septembrie, după alegerile locale, a pierdut funcția de administrator al județului. Cum ar veni, șomer de lux. Bun, nu-i plângeam de milă, avea de toate acasă, ca orice teregovan fâșneț. A făcut ce a făcut și a ajuns pe locul doi la Camera Deputaților. După calculul hârtiei, șanse mici de a ajunge în Parlament, însă a avut „bulan”, iar acum e domnul deputat!
În cazul lui Silviu Hurduzeu, norocul s-a numit Luminița Jivan și ale ei dosare penale. Dacă Luminița ar fi stat cuminte în banca ei, Hurduzeu nu ar fi pupat în vecii vecilor locul pe listă, știută fiind adversitatea dintre cei doi și mai ales că acesta pierduse șefia Consiliului Județean.
Tot un norocos se poate considera și Ion Mocioalcă, plecat de la PSD-ul lui Dragnea la Pro România nașului Victor Ponta și reîntors la matcă după doi ani de peregrinări politice. Mulți l-au înjurat, inclusiv pesediștii, convinși că se întorsese doar să prindă un loc de parlamentar, după care avea să se întoarcă în Pro România. Spre deosebire de alți politicieni, și-a jucat cartea inteligent, poate unde a avut informații că Pro România nu va intra în Parlament. Ceea ce s-a și întâmplat. În plus, Mocioalcă a profitat din plin de scorul slab obținut de liberali, dar și de evoluția PMP. Într-o altă conjuctură, ar fi rămas să-și bea cafeluța la ferma din Caransebeș.
Nici în PNL lucrurile nu stau altfel. E adevărat, Jaro Marșalic este un liberal vechi, a știut să-și dozeze afinitățile în partid, a mers pe mâna lui Marcel Vela în disputele acestuia cu unii rebeli din organizația județeană, iar până la urmă docilitatea i-a fost răsplătită.
Marele norocos s-a dovedit Dumitru Rujan, un fel de câștigător la marea tragere loto de Crăciun, 6 din 49. În urmă cu un an, un an și ceva, Rujan nici nu conta în sondajele de opinie ale liberalilor. Era cotat cu 1, cel mult 1,5% în privința popularității, a implicării sale în comunitate, a… Dumitru Rujan a înțeles ce trebuie să facă pentru o mai bună vizibilitate, toată ziua, de dimineața până seara, a stat la terasele din centru, atrăgându-și clienții. Și de la 1,5% la un loc în Camera Deputaților n-a fost decât un pas. Glumesc, bineînțeles!
Cât privește UDMR, care are un deputat în județ, deși el trăiește în Deva, ce aș putea spune în afară de declarația lui Kelemen Attila, că și el a fost surprins de rezultat și nici prin cap nu i-ar fi trecut că va ajunge deputat. Și la el, tot chestie de „bulan”.
L-am lăsat la urmă pe Marcel Vela, singurul norocos ghinionist dintre cei șapte, dacă e să ne amintim ce declara înainte de alegeri: trei deputați și doi senatori.
Dacă ar fi să-i colind, le-aș spune doar să se ferească de paparazzi, să nu fie surprinși căscând în timpul ședințelor, scobindu-se în nas sau dormind de-a dreptul.
În rest, hai noroc și ce-a zis Gheorghe! Nu știți ce-a zis? Nici eu, am uitat. Dar a zis ceva, că altfel n-ar fi rămas vorba asta!