Ce presupune descentralizarea în județ?

Reșițenii s-ar putea îmbogăți cu stadionul de atletism și baza sportivă din Lunca Bârzavei, pe când locuitorii orașului Moldova Nouă sunt lăsați fără port. La Anina, oamenii ar putea avea câștig de cauză, dar lucrurile sunt încă incerte.

Potrivit proiectului actual descentralizării, în administrarea Primăriei Reșița ar intra baza sportivă din cartierul Lunca Bârzavei, cu tot cu patinoar. În momentul de față, obiectivele sunt în administrarea celor de la centru, deși sunt folosite de membrii Clubului Sportiv Municipal. Legea le-ar transforma într-un bun al reșițenilor, însă baza sportivă ar „înghiţi” sume importante din bugetul local. Astfel că administraţia locală spune că ar fi ideal ca, în contul reabilitării, banii să vină de la centru.

„Am susținut că în condițiile în care ni se dau niște obiective care până acum nu au fost modernizate, ci au fost lăsate de izbeliște, cu sumele aferente întreținerii lor sau modernizare, este foarte bine. Forma finală a Legii nu este gata. Ar fi vorba despre 2 terenuri de tenis, întreaga bază aferentă stadionului de atletism, clubul de box, fostul patinoar și sper ca atunci când intrăm în posesia datelor să vă pot informa cu privire la planul nostru de intervenție, despre ce surse atrase putem vorbi în asemenea cazuri de la Guvern, poate surse europene, dar este prematur să mă pronunț acum”, a declarat Mihai Stepanescu pentru www.expressdebanat.ro .

Moldova Nouă, fără port   

Veștile inițiale legate de modul în care se va face descentralizarea i-a bucurat pe locuitorii de la malul Dunării, însă pe parcurs lucrurile s-au schimbat în defavoarea administrației și a oamenilor. Într-una dintre variantele Legii privind descentralizarea s-a vehiculat faptul că porturile și plajele vor trece în subordinea primăriilor pe raza cărora se află, dar în forma finală a actului normativ au avut loc modificări. Cea mai importantă se referă la faptul că veniturile încasate din administrarea porturilor, dar și obiectivele ca atare vor aparține în continuare de București. Practic, asta înseamnă că sumele ce provin din activitățile portuare nu mai intră în bugetul locuitorilor de la malul Dunării.

„Nu este extraordinar de bună această viziune, pentru că erau două probleme foarte importante pentru noi. Prima ar fi fost preluarea portului, şi ne-am pus mari speranţe în dezvoltarea oraşului prin dezvoltarea acestui port, iar a doua se referea la trecea poliției rutiere și a celei de ordine publică în subordinea primăriei. Nu era atât de interesantă circulația, cât ordinea publică. Nu critic poliţia, nu e intenţia mea, dar nici nu pot să spun că sunt mulțumit cu o singură patrulă pe ordine publică”, a subliniat primarul orașului Moldova Nouă, Matei Lupu.

Incertitudine la Anina
Edilul-șef nu a intrat în posesia datelor din lege, însă dacă se merge pe același principiu ca la Reșița, în posesia locuitorilor ar putea ajunge două tabere școlare: cea din Valea Minișului și cea de la Cereșnaia, ambele aflate într-un stadiu avansat de degradare. Chiar și așa, Românu Gheorghe spune că ar fi dispus să găsească resurse proprii sau fonduri europene pentru reabilitarea lor. Asta, în cazul în care banii nu vin de la centru.

„Noi chiar lucrăm acum la un proiect cu Valea Minișului, pentru atragerea de bani europeni în vederea repunerii în funcțiune a mocăniței care făcea legătura în trecut, până în anii ’70, între între Valea Minișului și Crivina. O altă tabără este la Cereșnaia, și aceasta în paragină. Ar fi bine să treacă la primărie, pentru că de la distanță sunt greu de administrat”, a subliniat edilul-șef pentru Express de Banat.

• Tweet
• Pin It