Ce mai ştim, ce mai greşim

Locul cratimei, de exemplu. Aş fi zis că e o chestiune încheiată, dacă nu aş fi dat peste *kefir-ul, *stress-ul. Mă-ntreb mereu de ce vorbitorul (scriitorul, de fapt!) ţine morţiş să complice lucrurile. Oamenii de ştiinţe ale limbii, dicţionarele, articolele şi cărţile de specialitate se dovedesc a fi mai deschişi, mai aproape de uz şi de precedent, mai permisivi decât vorbitorii, care par să îmbrăţişeze forţat o tradiţie etimologică nejustificată, o rigoare exagerată ori frica exacerbată de a nu greşi.

Lucrurile sunt simple:

1. Prezent în dicţionare încă din anii ’50, CHEFIR (pl. chefiruri, art. chefirul) este definit în DEX astfel: „produs lactat dietetic preparat din lapte integral sau smântânit, acidulat cu un ferment vegetal, care constituie o băutură gustoasă, cu valoare nutritivă și cu proprietăți terapeutice însemnate”. Provine din fr. kéfir, képhir, dar a fost adaptat la normele noastre de scriere. Prin urmare, articularea şi forma de plural nu presupun prezenţa cratimei.

2. STRES (pl. stresuri, art. stresul) are o poveste similară: este un cuvânt împrumutat din engleză/franceză (< stress), apoi adaptat. Astfel, cel de-al doilea s a dispărut, cuvântul fiind adaptat la regulile noastre de scriere-pronunţare. În limba română există cuvinte cu litere duble: alcool, accident, idee alee ş.a., dar acestea au oglindire în pronunţare: al-co-ol, de exemplu.

Generalizând, o chestiune veche, dar actuală şi, pare-se, indubitabil necesară:

Articolul hotărât se leagă cu cratimă în cazul împrumuturilor a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: bleu-ul, bridge-ul, cowboy-ul, show-ul, site-ul, speech-ul etc. Articolul hotărât se ataşează însă direct (fără a utiliza cratima) în cazul împrumuturilor care au ca finală o literă din alfabetul limbii române (pronunţată ca în limba română): advertisingul, bestsellerul, blufful, brokerul, clickul, hotdogul, jobul, lookul, trendul, weekendul, workshopul etc.

Păstrându-se acelaşi criteriu de diferenţiere, există două modalităţi de formare a pluralului:
1. desinenţa se leagă prin cratimă: party-uri, show-uri, speech-uri, talk-show-uri etc.
2. desinenţa se leagă direct: brokeri, hackeri, hotdogi, joburi, malluri, trenduri, weekenduri, westernuri etc.

În concluzie, chiar unele cuvinte neadaptate, cu formă ca în limba de origine, se scriu fără cratimă la plural sau atunci când poartă articol. Despre cele adaptate ce mai pot zice?! Să fim normali, simpli, fireşti, neaoşi!

• Tweet
• Pin It